Treceți la conținutul principal

Energia de acasa


   Am pasit sfioasa si nesigura in curtea inverzita, cu gard simplu, vopsit in galben; mirosul intepator inca persista, desi proprietarul spusese ca a finalizat vopsitul acum 3 zile. In acel moment, involuntar, mi-a sagetat prin minte acea expresie: "afara-i vopsit gardul, inauntru-i leopardul"...l-am apucat de mana, strans, pe sot si am inaintat; eram descurajata complet, deoarece vazusem alte 8 proprietati, unele mai infioratoare si mai nesigure ca altele; ce-i drept, eram nevoiti sa ne incadram intr-un anumit buget destul de modest, dar ce am vazut si auzit...brrr...
- Draguta, nu te muta aici; va vad tineri si am auzit fara sa vreau ca aveti si doi copilasi, sa va traiasca! Draguta, nu-i bine aici, nu e de voi! m-a intampinat o batranica simpatica, dar extrem de serioasa, la poarta uneia dintre casele mai rasarite, sa zic asa. Nu-i bine, crede-ma, aici sunt duhuri rele. Nu ma cunosti, nu te cunosc, dar va vad asa tineri...nu-i bine...mi-a spus, mai mult soptit, pentru a nu o auzi proprietarul casei, care parca se si grabea sa bata palma cu noi, vazand ca expunem tot felul de strategii...ce si cum putem repara, ce sa mutam, ce sa aruncam...
   In momentul in care am mers in alt sat sa vedem o alta casuta, am constatat ca, de fapt, nu e chiar o casuta, ci mai degraba o coliba cu buza-n drum...O alta "vizionare" s-a desfasurat pe ritmuri de "du-te ma", "ia-o ma", fiind nevoiti sa asistam auditiv la o cearta, a vecinilor, cu de toate...O alta casa, la care am mers cu mari sperante, era pe jumatate distrusa, deci nu putea fi luata in considerare ca locuinta permanenta si...celelalte case cu minusurile lor. Prin urmare, era normal sa am o stare de spirit precara.
   Proprietarul, o persoana in varsta (arata ca un bunic din povesti), cu barba carunta si privire blajina, ne-a aratat cei doi nuci impovarati, plantati ca strajeri de o parte si de alta a portii, merii si prunii de pe aleea lunga, presarata cu flori parfumate (acel miros placut de "verde", de proaspat), cismeaua cea veche, dar inca functionala, gradina cu zarzavat si tufele de zmeura. In capatul aleii era o casuta mica, dar bine intretinuta, cu prispa lunga, acoperita cu straie noi (tolice tesute cu migala de gospodinele satului).
- Ma mut la copii, de-acum, nu mai pot zabovi singur aici. Merg sa ma bucur de nepoti, imi ajunge cat am trudit. Ne explica proprietarul, emotionat; cu mana tremurata, a deschis usa larg, pentru a ne permite accesul.
- Asta e mica mea casa; e mica, adevarat, insa e construita cu mult suflet si...si, stiti voi, multe momente frumoase am petrecut aici.
   Trecand pragul, am simtit caldura (nu fizica) casutei...pasind, incet, pe covoarele tesute...da...acea casuta mi-a amintit de copilarie, de frumoasa mea copilarie si de vacantele petrecute la bunici, la tara; se spune ca atunci cand intri intr-o casa simti ceva: nepasare, caldura, raceala...ei bine, aici m-am simtit "acasa"...e un sentiment unic, imposibil de descris...e ca atunci cand astrele se aliniaza in favoarea ta si toata energia Universului iti incununeaza trupul si starea. Casuta cu hol ingust, doua camere primitoare, bucatarie mare si baie dotata cu cele necesare (da, da, proprietarul, desi in varsta, e genul de om care tine pasul cu "vremurile", adaptandu-se pas cu pas) ne-a cucerit, pe loc, inimile. 
- Am aici toate actele, e totul pe numele meu. Presupun ca doriti si certificat energetic, dar nu-i bai, eu accept orice test...stiu cum e casuta si ce poate. Nu mi-e teama de o verificare.
   La auzul acestor cuvinte, am inceput sa ne dam coate si sa dam din umeri, nedumeriti; nu stiam ce este acel certificat, la ce foloseste si despre ce test e vorba, asa ca, in timp ce eu l-am mai tinut de vorba, intreband de vecini, de abonamentul tv si alte lucruri marunte, sotul a cautat pe internet informatiile necesare, pentru a nu ne da de gol ca habar nu aveam despre ce e vorba; astfel a aflat ce este certificatul energetic si care este diferenta dintre un certificat energetic si un audit energetic. In linii mari, primul reliefeaza profilul energetic, iar al doilea vine cu solutii de imbunatatire.
- Sigur, da, am dori sa chemam o persoana specializata, pentru a sti cum stam, asta daca decidem sa achizitionam casa. Interveni, cu un ton serios, sotul.
   A decurs totul ok: i-am contactat telefonic, am stabilit o zi si o ora, ne-au comunicat ce acte sunt necesare, au venit (sunt parolisti, zau), au facut masuratorile (a durat aproximativ 10 minute, cam cat imi ia sa pregatesc o cafea), iar a doua zi am primit certificatul energetic; am suportat noi costurile, nefiind o suma mare. 
- Clasa energetica C! E bine, imbunatatim din mers...un termopan, poate punem o centrala cu consum mic, vedem... 
   Ne-a inmanat somotocul de chei cu ochii inlacrimati, fericit fiind ca va incepe o noua etapa a vietii lui, alaturi de nepotei si multumit ca a gasit o familie care va continua sa puna suflet in casuta cu gard galben si care sa "infloreasca", in continuare, curtea. In scurt timp au inceput sa se aude chiotele copiilor, nerabdatori sa exploreze noul "castel" si sa-si construiasca corturi si fortarete pe aleea generoasa.
   ACASA e un cumul de energie, suflet, iubire, zambete, verde, aer curat si intelegere.
  
Articol scris pentru SuperBlog 2017!

  

Comentarii

  1. NCS PROJECT & DESIGN - NCS PROJECT & DESIGN SRL
    Certificat Energetic,Dirigente de Santier,Proiectare casa. Preturi excelente, promptitudine, efort minim pentru client. Suntati-ne acum la telefon 0765458387. Va oferim calitate, profesionalism si siguranta!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Multumesc

Postări populare de pe acest blog

Barba-pilon al vietii

  "Barba, barbarie,    Gura, gurarie,    Nas contrabas,    Ochi bazaochi,    Sprancene cotofene,    Frunte tavaluc,    Hat de ciufuluc"...imi amintesc, cu mare drag, de copilarie...de jocul stangaci al bunicului, ce starnea veselie printre nepoti...Ne lua pe cate unul, si, cu degetul aratator, pornea de la barbie, urcand usor spre par, rostind cuvintele magice, uneori acompaniate de o melodie zglobie, pana...hop, ne trezeam trasi de mot, din dragoste, desigur...o, mare bucurie era pe noi si rasete prelungi rasunau in miez de noapte...    Barba a fost, este si va fi mereu piesa de rezistenta a fiintei umane...metafora "fizica" a ratiunii sau...a inconstientei...Crescand, am inceput sa aud si sa simt pe propria piele: "o iei in barba", "razi in barba", "vorbesti in barba", "esti #pebarbata /sunt pe barba mea", "tragi barbi" etc.    Barbia, cu sau fara par, de dama cocheta ori de barbat macho, a fos

Joaca de-a decoratul

      Casuta inca nu e gata, e departe de a fi, dar caldura ei si optimismul nostru cantaresc greu si ne dau putere pentru a face pas cu pas catre indeplinirea fiecarei dorinte. Adunam idei, visuri, feedback de la prieteni, proiecte aplicabile, in agenda noastra prafuita ( renumita agenda, deschisa acum un an si jumatate, in plina pandemie, cand am inceput munca in curte, apoi casa...agenda in care sunt notate fel si fel de liste de materiale de constructii, articole de gradina, sute de calcule si recalculari - in functie de fluctuatia preturilor).     In momentul in care pasim spre infaptuirea unei noi etape, rasfoim, cu rabdare, agenda pentru a vedea notitele si pentru a le completa si cantari - a stabili gradul de aplicabilitate. De curand, am avut placerea de a afla si testa o chestie super draguta si utila: amenajarea, online, a unei incaperi. Cei care ma citesc, constant, stiu ca sunt fascinata de tot ce inseamna online, ca ador programelele ce-ti pot citi si indeplini gandurile

Coltul de respiro

     Daca ar fi sa fac un clasament al etapelor vietii, ar fi simplu: pe primul loc s-ar situa perioada in care suntem toti 4 acasa ( plus catelusul, care, iata, a "crescut" si "educat" 2 copii in aceasta familie vesela, avand grija sa ne atentioneze cand ceva nu era in ordine si sa suporte, cu rabdare infinita, chinurile...pardon, joaca celor mici - ehe, cate clamite a avut agatate in par, cate hainute a trebuit sa suporte pe ea si cate plusuri a trebuit sa care prin casa, prinse de ham; desigur, alte momente delicioase ar fi acelea in care copiii impart mancarea, frateste, cu catelusul) - perioada pe care inca o traim cu mare bucurie si recunostinta...    Am meditat mult, de un an incoace...ador serile in familie , cand ne adunam in jurul mesei, la cina, si povestim ce am facut, fiecare, peste zi sau cand organizam cinema acasa cu toate "ingredientele" necesare ( bilete, popcorn, nachos, sosuri, sucuri/ apa, sasait in sala) ori zilele lungi cand luam joc