Treceți la conținutul principal

Tenul care spune: Da, selfie!


   Toamna mohorata...mohorata toamna...deja-mi miroase a foc de soba, a ger, si-mi vin in minte colinde dragi...Imi pregatesc un ceai cald, ma cuibaresc pe fotoliul primitor, imi fac repede un selfie (pf, eu uram chestia asta, insa am facut un pact cu prietenele mele si e musai ca in fiecare zi sa postez ceva...orice, ca sa se stie ca sunt bine; bine ca nu suntem multe in grup, ca sa am ce urmari si ce pierde vremea in mediul online...suntem doar 4...4 dar bune) si imi continui lectura. Aroma licorii calde ma ajuta sa ies cumva din realitate si sa pasesc usor in fictiune...fiecare paragraf il sorb cu sete, facandu-ma sa tresar...traiesc fiecare clipa cu toti porii.
   Trrrr, trrrrr, trrrrrrrr! am renuntat de ceva timp la soneriile pompoase, optand pentru clasicul tarait.
   - Alo, da! Da, Iulia, da...uite citeam putin; am inceput acum doua zile o carte si nu ma las pana nu o termin...azi de preferat. Sa ne vedem? Cand vrei? Hm...ai vorbit si cu fetele? Unde? Aha...mmm...bine, bine, cum sa te refuz...nu pot, nu am cum...si asa ne vedem rar. Ok, ne vedem acolo!
   Imi afund gandurile in aceeasi carte captivanta, pentru inca 40 de minute...
   Asa imi propusesem, de fapt...au trecut 56 de minute; sar repede, fac un dus, ma uit la ceas, ma imbrac, iar ma uit la ceas, ma uit in oglinda, dau cu mana prin par, imi aranjez 2 suvite rebele, un strop de machiaj (prefer rimmel si gloss, nu mai mult), parfum (in punctele esentiale), ma uit iar la ceas (pf, ce repede trece...timpul e clar dusmanul meu azi), ma incalt si o zbughesc afara, topaind de fericire ca urmeaza sa-mi revad prietenele.
   Nadia e cea mai nebunatica dintre toate si are un tic, sa-i zic asa: cand e fericita face selfie-uri...multe...Si eu am un tic, dar se activeaza la suparare ori la stres: imi rod excesiv unghiile. Ei bine, nici nu ne-a zarit bine, ca ne-a si luat:
   - Hai, fetelor, grup! Selfieeeeee! si ne strange deodata cu putere in jurul ei, intinzand mana si apasand tasta magica. Apoi, ca de obicei, inainte de a share-ui imaginea, ne-a dat sa o cercetam (pentru a-i da ok-ul de publicare, de nu, iar si iar "selfie" pana iese toata lumea bine). De fiecare data eu eram cea care comenta, nemultumita de tenul meu care, pe langa faptul ca are pistrui este si acneic; pardon, era. Nu spun nimic, tac malc. Fetele se uita la mine uimite ca nu reactionez in nici un fel, apoi imi controleaza tenul.
   - Ce-ai facut? Nu cred asta! Cum...ce...   se balbai Nadia.
   - Chiar, nu mai ai cosuri! Uau, ce fin e tenul tau! Ce piele frumoasa ai! Bravo!
  - Selfieeeee! izbucni Nadia. Ca sa marcam momentul, nu? Ce hashtag sa folosesc? Hai zi! Care e secretul?
In acel moment au inceput sa se deruleze in mintea-mi impovarata secvente chinuitoare (acum le privesc detasata oarecum, dar la acea vreme...):
   - Alo, hai, nu esti gata? Suntem jos, te asteptam de 20 de minute!
   - Acum...acusi...cobor eu...  ma fastaceam, tinand cu greu telefonul pe umar; era o zi importanta, mergeam toate 4 la un casting; se cautau fete pentru o reclama. Si cum noi suntem nedespartite, am decis sa mergem impreuna asa, de distractie. Am continuat sa pudrez cosul...of, a iesit si el cand nu trebuia...Eu eram nervoasa si ma uram in gand, el se incapatana sa nu se ascunda.
   - Hai, esti gata? E tarziu! insista Iulia.
   - A...uf...nu...nu merg...nu mai merg, nu pot, nu pot! am mormait deznadajduita. Va rog, mergeti voi, nu ma supar! Serios ca nu e cu suparare! 
   Dupa lungi insistente au plecat; eu am ramas cu cosul meu cel proaspat si incapatanat. Au trecut 2 de casting si...da, normal, am iesit impreuna sa sarbatorim reusita si prietenia.
..........
   - Hai, noi am ajuns! Ce sa-ti comandam? Vii repede, da? se auzira in cor, toate trei.
   - Selfieeee! striga Nadia.
   - Nuuu, nuuu, stai asa! Mrrrr, ce urat se vede...faceti poza fara mine...
   - Selfieeee! dubla 1, dubla 2, dubla 3...adjudecat, dupa vreo 10 incercari.
..........
   - Deci? Cum ramane, punem si un hashtag cu secretul? Poate va ajuta pe cineva, zic! insista Alina.
   - Sigur, sigur, de ce nu! tresar zambind. Pune asa: #GerovitalStopAcnee , #prietenie, #farasecrete, #gatadeselfie
kit tratament comsmetic gerovital stop acneeDesigur, a urmat o lunga discutie despre acest mare secret, caci fetele trebuie sa stie tot; le-am impartasit, cu mare drag, rutina mea zilnica (desigur le-am spus de kitul meu magic, Gerovital Stop Acnee, care ma face sa radiez), pentru a spune si ele mai departe, caci ce e bun merita impartasit.
   - Si...da, mama este cea care m-a convins sa incerc, normal! Ea, care foloseste de atatia ani produse de la Farmec, ea mi-a pus cutia in brate, indemnandu-ma sa incerc.

Articol scris pentru SuperBlog 2017!

  

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Barba-pilon al vietii

  "Barba, barbarie,    Gura, gurarie,    Nas contrabas,    Ochi bazaochi,    Sprancene cotofene,    Frunte tavaluc,    Hat de ciufuluc"...imi amintesc, cu mare drag, de copilarie...de jocul stangaci al bunicului, ce starnea veselie printre nepoti...Ne lua pe cate unul, si, cu degetul aratator, pornea de la barbie, urcand usor spre par, rostind cuvintele magice, uneori acompaniate de o melodie zglobie, pana...hop, ne trezeam trasi de mot, din dragoste, desigur...o, mare bucurie era pe noi si rasete prelungi rasunau in miez de noapte...    Barba a fost, este si va fi mereu piesa de rezistenta a fiintei umane...metafora "fizica" a ratiunii sau...a inconstientei...Crescand, am inceput sa aud si sa simt pe propria piele: "o iei in barba", "razi in barba", "vorbesti in barba", "esti #pebarbata /sunt pe barba mea", "tragi barbi" etc.    Barbia, cu sau fara par, de dama cocheta ori de barba...

3 motive de a "blendui" cu KitchenShop

   Bucataria, considerata de mine, inima casei, caci in ea ma pot desfasura in liniste, punandu-mi cate un strop de suflet in fiecare fel de mancare gatit, desavarsind gustul ori agitandu-ma pe langa cei doi pitici ai casei, bucatari in devenire, echipati cu sortulete vesel colorate si zambete asortate, pentru a le asigura ingredientele necesare fauririi de bunatati copilaresti...sau roind pe langa sotul care gateste rar, dar extrem de bine, este fara doar si poate nucleul important al micului apartament, caci in ea gasim ragaz de a sta de vorba imprejurul mesei bogate in mancaruri gatite cu grija si drag ori la un pahar cu vin sau o ceasca de cafea.    Ador sa fac mancare gatita (atat retetele pe care le-am invatat, inca din copilarie, de la mama, de tocanite, ciorbe, salate diverse - imi spunea mereu ce ingrediente folosea, in ce cantitate, care erau etapele de lucru, desi eram micuta, punctand mereu "-Eu iti spun, mereu, mama, caci nu stii cand iti va fi de fo...

Tu cat timp acorzi ingrijirii talpilor?

   Prin clasa a VI-a, intr-una din vizitele mele la cea mai buna prietena si colega, am vazut cum sora ei mai mare isi ingrijea talpile: si-a adus un lighenas cu apa, sapunul solid (cu glicerina...era destul de greu de gasit in acea perioada, insa era cel mai bun, caci hidrata foarte bine pielea), 2 prosoape si o piatra ciudata (pentru mine...un copil ce nu vazuse pana atunci o piatra ponce). Cred ca va intrebati de ce facea acest lucru in camera si nu in baie...ei bine, pentru ca ii eram draga si vroia sa faca mai multe lucruri in acelasi timp; in plus, pe mine nu ma deranja, deoarece ne intelegeam ca doua surori.    Mai intai si-a inmuiat talpile in apa calda, s-a "sapunit" bine, apoi a ramas asa vreo...10-15 minute; si-a uscat foarte bine picioarele cu prosopul si, apucand bine piatra ponce, a inceput sa "smirgheluiasca" (spun asa, deoarece "asociam" procedura cu nivelarea peretelui cu smighelul) talpile timp indelungat; in timp ce isi ingrijea calc...