Dupa lungi cautari si cercetari, dupa o perioada stresanta in care nu-mi gaseam locul, iata ca soarta mi-a zambit, aratandu-si bunatatea:
- Buna ziua! Am placerea de a va informa ca ati fost acceptata pe postul pentru care ati aplicat, obtinand un punctaj impresionant in urma interviului. Felicitari! Va asteptam luni, la ora 8.30, la birou.
Acum se tin cursuri de limbi straine pentru firme
Nu-mi venea sa cred! Eu? Chiar eu? Eu am obtinut job-ul? La interviu ne-am prezentat in jur de 20 persoane...au avut un sistem bine pus la punct, organizand foarte bine interviul; de fapt, a fost proba practica si conversatie angajator-potential angajat, sa zic asa. Pe panoul din sala de asteptare era o lista...unii dintre noi am fost curiosi (sau poate din plictiseala, asteptand) si am citit cele scrise acolo, altii nu, fiind preocupati de tehnologie ori de manichiura. Mentionez faptul ca acolo era baremul, punctajul ce urma a fi plasat pe fiecare miscare, vorba ori litera; am retinut, in mare, cam ce fel de angajat isi doreste firma, asa ca am intrat increzatoare in "concurs". Ulterior, am inteles ca aceasta a fost o strategie: verificarea atentiei distributive si a capacitatii de invatare a persoanelor din sala (langa panou era un ecran pe care se derulau imagini si diverse informatii despre firma, care, desigur, nu se regasesc in mediul online; in momentul in care am citit baremul, am inteles ca e necesar sa asimilez informatiile de pe ecran, fiindu-mi necesare la interviu).
Desi era un job ce presupunea cunosterea unei limbi straine (auzisem, din diverse surse, ca acum se pune accent pe sustinerea cursurilor de limbi straine pentru firme, insa eu nu aveam nevoie), desi am trecut cu brio si testul in engleza, in momentul in care m-am prezentat la birou, in ziua si la ora specificata, am fost invitata la o cafea, pentru a discuta detaliile: mi-a fost pus in fata contractul, pentru a-l citi si a-l analiza impreuna cu angajatorul, am facut cunostinta cu personalul cu care urma sa am relatii profesionale directe.
Da, exact asa am fost intampinata! Apoi au urmat zambete si glume, pentru a se destinde atmosfera, vazand ca eu deja eram depasita de situatie si ma facusem mica, micuta de tot, nestiind despre ce este vorba si cum ar trebui sa reactionez.
Mi s-a explicat, apoi, ca este necesar sa invat cat mai repede inca o limba straina si ca este necesara perfectionarea limbii engleze.
- Perfectionare? Dar ma descurc bine, zic eu! incep sa ma balbai, derutata.
- Corect si apreciem asta, insa trebuie sa inveti termeni tehnici, caci cu ei va trebui sa jonglezi la birou. Iti venim, desigur, in ajutor, punandu-ti la dispozitie o echipa de profesionisti, care sa te ajute sa-ti perfectionezi limbajul in timpul cel mai scurt.
Pf...ce usurare...caci, din momentul in care am fost informata ca este necesar sa invat diversi termeni din domeniu, deja imi aparuse in minte un scenariu in care eu, personaj principal, eram cu o ceasca imensa de cafea, cu ochii bulbucati de oboseala, acoperita de un morman de carti pline de hieroglife.
Am facut cunostinta, a doua zi, cu persoana ce urma a-mi fi profesor: o persoana amabila, prietenoasa, zambitoare, ce s-a prezentat a fi de la agentia de traduceri Swiss Solutions; mi-a explicat faptul ca ei se ocupa atat cu realizarea de traduceri specializate, cat si cu sustinerea cursurilor de perfectionare, in cadrul firmelor ce solicita acest serviciu. Am asimilat intr-un timp impresionant de scurt informatiile, fapt pentru care le raman recunoscatoare atat lor, cat si angajatorului meu.
Articol scris pentru SuperBlog2017!
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Multumesc