sâmbătă, 16 august 2014

Un animalut - o bucurie


   De mic, copil mi-am dorit un catelus...un sufletel cu care sa ma joc, care sa ma iubeasca neconditionat, un animalut pe care sa il scot la plimbare in parc; insa, soarta mi-a fost potrivnica, nereusind sa-i induplece pe ai mei parinti sa imi daruiasca unul..."cateii ne sunt dragi, dar sa-i vedem in curte, in lant, nicidecum in casa; animalele nu au ce cauta in casa" erau vorbele ce imi rasunau mereu si mereu in capusor. In fiecare an, cand suflam in lumanari la ziua mea, imi puneam dorinta: "vreau sa primesc in dar un catelus"...la varsta de 25 de ani visul s-a indeplinit, primind o catelusa (nu cu vreo ocazie, ci pur si simplu...intr-o zi oarecare)...oo, era atat de mica...un bot ce tremura de frica, cu ochi mari si scancet induiosator...a doua zi s-a dovedit a fi un catel extrem de jucaus, vesel.
   O perioada, an de an, am dus patrupedul familiei la cabinetul veterinar pentru a-l tunde, insa datorita faptului ca ii era frica, devenea agresiva, era necesara anestezierea (cu doza dubla chiar, desi e vorba de un catel de talie mica, de doar 6kg)...sub efectul anesteziei, medicul reusea sa ii faca vaccinul anual, sa o tunda si sa ii taie unghiile; apoi venea partea grea: urmau 24 de ore de nesiguranta, grija, caci anestezia avea un efect interesant: catelul se clatina mereu, mergea in zig-zag, cadea de pe pat, isi facea "necesitatile biologice" oriunde, nerealizand acest lucru...imi era mila :(.
   Anul trecut mi-am facut curaj si m-am transformat in frizer pentru 2ore, timp in care am cosmetizat "copilul paros", inarmata fiind cu  un foarfec si cu multa rabdare; rezultatul a fost unul dezastruos (ca si aspect arata ciudat...fire scurte si lungi amestecate haotic pe trupul vioi al catelului...un smoc in varful cozii ciuntite de foarfeca....), insa, pentru catel a fost cu siguranta mai "racoare" timp indelungat (scapase de o cantitate mare de par) si o usurare pentru mine si restul familiei (deoarece nu mai gaseam prin casa - pe covor, pe canapele, pe haine) fire de par.
taxi-animale
    Se apropie luna septembrie, ceea ce inseamna ca trebuie facut vaccinul anual, administrata pastilutei (contra parazitilor) si, eventual, putem incerca o freza noua...cine stie, poate anul acesta va sta cuminte, fara a fi nevoie de anestezie...
   In momentul in care ai caine, devii responsabil de viata lui si, primul pas este sa mergi la un cabinet veterinar pentru a-l declara si a-i intocmi certificatul si bineinteles un consult (pentru verificarea starii de sanatate, cantarire etc); apoi urmeaza efectuarea vaccinurilor (cat este pui se fac mai multe, apoi cate unul pe an). Daca respecti ce iti recomanda medicul, te poti bucura apoi de un animalut de companie sanatos si energic.
   De ceva timp, catelul meu are rau de masina :(...abia astept sa fac o programare pentru a solutia aceasta problema... A, un pont: inca de la inceput, e bine sa optezi pentru un cabinet veterinar cu program non-stop, pentru a avea siguranta efectuarii unui consult necesar, la orice ora din zi si din noapte.

   Mobile Vet, clinica veterinara sector 2, Bucuresti

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Multumesc