Treceți la conținutul principal

Natura, viata, vis...


   Un zgomot fin, dar sesizabil, ca de frunză ruginie căzută, în bătaia vântului, pe pământul umed, de la roua dimineţii, îmi spulberă și ultima secundă de vis frumos...eram pe malul mării, înconjurată de oameni veseli, îmbrăcaţi în curcubee...copiii dansau cu foc, iar râsetele lor îmi făceau sufletul să salte de bucurie...nisipul fierbinte de sub tălpile goale îmi alinta fiecare centimetru de piele...apa era blandă, iar pescărușii zburau în cerc, veselindu-se, și ei...

   Pășesc, timid, nesigur, cu un aer somnoros...terasa e înca rece, așa că înaintez în iarba, care, deși umedă, devine prietenoasă îndată ce o ating...sunt, încă, în șoșonii de casa...îmi târăsc agale trupul, admirând florile, care încă mai au puterea de a înflori și zâmbi...e rece...acel rece de toamna, dar nu e timp de băgat înapoi în culcușul cald...e vreme de bucurie, de a mă bucura că începe o nouă zi, de a vedea acum și mereu, partea frumoasă a vieţii, de a mă bucura și de soare și de ploaie și de vânt ori de zăpadă...căci toate, dar absolut toate sunt parte a vieţii și sursă inestimabilă și interminabilă de optimism, ce mă inspiră și îmi îndrumă fiecare pas.

Mândra Dalie mă salută prezentându-și noii boboci de floare... de un roșu frumos, greu de descris, dar care-ţi alintă privirea...rochiţa rândunicii continuă să se caţere pe gardul improvizat de lângă pomii fructiferi...îmi zboară gândul la suita de ţinute roșii, zărită acum câteva zile aici, în căsuţa virtuală https://answear.ro/h/rochii-rosii.html ...imaginaţia îmi dă târcoale și deoadată, în jurul meu încep a dănţui fete tinere, ce se învârt ușor, prezentând rochiţe vesele.

   Îmi beau, în grabă, cafeaua aburindă, și măresc pasul spre grădină...acolo e un măr bătrân, care, parcă, șoptește povești...care, parcă, îţi șterge lacrimile când ești trist, mângâindu-ţi creștetul capului cu crengile trecute prin vreme...care, parcă, zâmbește când îţi merge bine, când mergi la el cu inima tresăltând de bucurie, voioșie, iubire...un mușuroi de furnici harnice cară de zor resturi vegetale...îndrăznesc a le servi un desert, așa că sfărâm cu putere jumătatea de biscuite cu care rămăsesem în mână...le simt recunoștinţa...o buburuză se mută de pe o frunză pe un măr, apoi de pe măr pe frunză, apoi își întinde puţin aripile și o ia de la capăt...parcă nu își găsește locul ori cercetează sau caută ceva...coloristica și nehotărârea ei mă duc, cu gandul la straiele de toamnă de aici, https://answear.ro/h/trenci.html, ce ar încununa cu brio o ţinută ce denotă încredere și hotărâre.

   Inspir adânc, privesc albinuţele care se dezmorţesc, pregătindu-se de o nouă zi...căţelul vecinului deja a început serviciul ( tura de zi...căci și astă noapte a avut ceva activitate)...latră de zor la poarta proaspăt vopsită...Ce o fi simţit? Ce o fi dincolo de gard? Mă apropii ... pe străduţă  a început forfota...dau bineţe, zâmbind sincer, simţind cum mi se încarcă bateriile...O noua zi!

 
 
 
 
 

   Am zis de multe ori, în cercul meu de prieteni, că https://answear.ro/ e ca viaţa...plină de inspiraţie, optimism, putere, mândrie, trăiri...

Articol scris pentru SuperBlog 2021. 


  

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Barba-pilon al vietii

  "Barba, barbarie,    Gura, gurarie,    Nas contrabas,    Ochi bazaochi,    Sprancene cotofene,    Frunte tavaluc,    Hat de ciufuluc"...imi amintesc, cu mare drag, de copilarie...de jocul stangaci al bunicului, ce starnea veselie printre nepoti...Ne lua pe cate unul, si, cu degetul aratator, pornea de la barbie, urcand usor spre par, rostind cuvintele magice, uneori acompaniate de o melodie zglobie, pana...hop, ne trezeam trasi de mot, din dragoste, desigur...o, mare bucurie era pe noi si rasete prelungi rasunau in miez de noapte...    Barba a fost, este si va fi mereu piesa de rezistenta a fiintei umane...metafora "fizica" a ratiunii sau...a inconstientei...Crescand, am inceput sa aud si sa simt pe propria piele: "o iei in barba", "razi in barba", "vorbesti in barba", "esti #pebarbata /sunt pe barba mea", "tragi barbi" etc.    Barbia, cu sau fara par, de dama cocheta ori de barbat macho, a fos

Thundercats Ragetul - pentru copii curiosi

   Hop! Iata o veste minunata pentru iubitorii serialelor animate, mici si mari (si eu sunt fan desene animate): peste doar doua zile, pe fix 18 mai, pe postul tv mult indragit, Cartoon Network, va incepe noul serial - Thundercats Ragetul !    In familia noastra, deja au inceput micile discutii sau, mai bine zis, discutii interminabile (mai ales intre cei doi strumfi veseli: mezina, de 7 anisori si baiatul de 11) despre cum va fi, ce va fi, ce personaj preferat au, deja, privind, citind si studiind fisele imprimate. Si daca tot e bucurie si dorinta de cunoastere si, desigur, nesteptare...le-am oferit, spre rezolvare, provocarile ...sunt 7 la numar si toate captivante! Iata ce a iesit, in prima faza (cu siguranta, vor urma si celelalte, rand pe rand):     Ultima descoperire a baiatului este: lipia cu fasole, sa fie clar! El, care nu adora fasolea, a gasit o solutie pentru a o putea manca :) . Va provoc si pe voi sa va jucati cu fisele aferente (am atasat link, mai sus)

3 motive de a "blendui" cu KitchenShop

   Bucataria, considerata de mine, inima casei, caci in ea ma pot desfasura in liniste, punandu-mi cate un strop de suflet in fiecare fel de mancare gatit, desavarsind gustul ori agitandu-ma pe langa cei doi pitici ai casei, bucatari in devenire, echipati cu sortulete vesel colorate si zambete asortate, pentru a le asigura ingredientele necesare fauririi de bunatati copilaresti...sau roind pe langa sotul care gateste rar, dar extrem de bine, este fara doar si poate nucleul important al micului apartament, caci in ea gasim ragaz de a sta de vorba imprejurul mesei bogate in mancaruri gatite cu grija si drag ori la un pahar cu vin sau o ceasca de cafea.    Ador sa fac mancare gatita (atat retetele pe care le-am invatat, inca din copilarie, de la mama, de tocanite, ciorbe, salate diverse - imi spunea mereu ce ingrediente folosea, in ce cantitate, care erau etapele de lucru, desi eram micuta, punctand mereu "-Eu iti spun, mereu, mama, caci nu stii cand iti va fi de folos...trebuie