altceva

   M-am trezit macinata de gandul ca lumea este plina de oameni tristi, care nu merita sa isi traiasca viata incorsetati de ganduri cenusii, caci nu asta e esenta vietii pe pamant, ci trebuie sa realizeze faptul ca aceasta (viata) le-a fost daruita pentru a o trai cat mai frumos posibil si, in mare parte, ei sunt raspunzatori pentru asta. Este foarte important sa ne prioritizam sentimentele, planurile, trairile,  sa le selectam pe cele care ne fac bine, sa solutionam piedicile in mod onest, fara a "lovi" in cei din jur...    Ce-ar fi daca am incerca sa vedem, mereu, partea plina a paharului? (lucrez la asta, de ceva timp, si e grozav ;)  )    Cred ca esti o persoana trista, daca: - dimineata, cand suna alarma, incepi sa bolborosesti indescifrabil, impovarat/a de griji, ganduri, idei...   Ce-ar fi, daca, ai incerca sa deschizi ochii zambind, multumit fiind ca ai primit in dar o noua zi plina de provocari? Ce-ar fi daca nu ti-ai mai t...

                                                       JUCARIE.RO                               

   1 Martie calator, se-apropie repejor,    Si se-asteapta ca tu sa fii,    Pregatit cu bijuterii!    Daruri mici, cu suflet mare,    Ca in zi de sarbatoare!    Se anunta primavara,    Veselie-n toata tara!    Cu mic, cu mare,noi primim    Martisoare...impartim.    Desi pare a se fi transformat intr-o activitate cliseica, usor comerciala si... atat, din pacate, pentru unele persoane, achizitionarea si daruirea micilor obiecte ce anunta inceperea primaverii sunt, de fapt, un motiv minunat de a-ti arata simpatia, respectul si dragostea fata de persoanele carora le faci aceasta bucurie, inmanand, cu veselie, micii vestitori ai primaverii. Desi exista o categorie destul de mare de persoane ce prefera achizitia in masa, punand pret pe costuri, in detrimentul calitatii (cumparand doar pentru ca trebuie, neimplicandu-se emotional in aceasta activitate primavaratica si in pastrarea t...

   In timp ce vara ne bucura cu rasarituri minunate, cu bronz perfect si ploi binecuvantate, cu mini sau maxi vacante relaxante si zambete sincere, BuzzStore a pregatit noi campanii tentante, pentru cei ambitiosi si curiosi. Desigur, produsele, ca de obicei, sunt puse la dispozitia consumatorului in mod gratuit, in schimbul unei pareri sincere si la obiect. Iata noutatile: --->  produse pentru ingrijirea parului si infrumusetare, oferite de Rowenta; sunt disponibile 100 de locuri, deci 100 de persoane vor primi, spre testare, unul dintre urmatoarele articole, in functie de necesitate: - USCATOR DE PAR  CV6065F0 - PLACA DE PAR SF7660F0 - ONDULATOR CU ABUR CF3810F0 - PERIE CU AER CALD CF7830F0 - PERIE PENTRU INDREPTAT CF5820F0 - AIRFORCE ULTIMATE TN9300  - TRIM & STYLE 12 IN 1 TN9160       --->  produse Tefal pentru curatarea si ingrijirea locuintei si statii de calcat; vor fi 135 participanti, ce vor primi, ...

   Acum ceva timp, am primit spre testare, noile produse pentru ingrijire aparute pe piata: samponul si balsamul Schauma Nature Moments Indonesian Coconut Water&Lotus Flower. Nimic nou, la prima vedere...ambalaje de plastic, obisnuite, ca la orice produs de genul; insa, in momentul in care am deschis capacelul samponului, pentru a-i simti aroma, m-a invaluit instant un parfum delicat (acum stiu de ce se spune ca ar fi inspirat din natura), suav, placut, transpunandu-ma, parca, pe o insula exotica. L-am utilizat saptamanal, impreuna cu balsamul, pentru a spori hidratarea (eu avand parul uscat, sarmos, cu fir gros); desi nu imi place sa laud produsele de ingrijire, considerand ca pot fi clasificate in doua mari categorii si atat: cele care au efect si cele care nu, aceste doua articole mi-au cucerit inima, facandu-ma sa le recomand celor apropiati. De ce? Iata motivele principale: - parul meu are un aspect sanatos; - imediat dupa spalare-uscare, devine moale, placut la...

   Ducem o lupta dura, zilnic, o lupta pentru suprematie, pentru avutie, o lupta pentru bani...desigur, si cand eram copil se ducea aceasta lupta, insa lupta nu era simtita la cote maxime, ca acum, si nu dezumaniza pe cei dragi; eu o percepeam, in acea vreme, ca pe o lupta destul de dura, dar nu imposibil de castigat; era, de fapt, o lupta dusa cu zambetul pe buze si cu caldura in suflet (ceea ce cantarea greu), nu ca acum...oameni indarjiti, incruntati, rautaciosi. Neajunsuri erau multe, insa omenia reusea sa dramaluiasca corect putinul avut, astfel incat sa fim fericiti.    Aproape zilnic incerc sa ii explic micutului elev al casei ( 9 ani veseli) de ce este important sa economiseasca ori ce, cum si cand sa investeasca anumite sume de bani, in favoarea lui. Ca orice copil, in momentul in care aduna in pusculita cateva monede sau niscaiva bancnote, tinde sa faca, repede, cumparaturi (de cele mai multe ori, inutile; apoi are mustrari de constiinta, pareri de rau ...

   Primavara si-a intrat, in sfarsit, in drepturi si e urmarita de mult asteptata vara, asa ca e timpul plimbarilor lungi, a relaxarii in natura, e timp de joaca in parc, cu cei mici ori e timpul drumetiilor. In toate aceste cazuri, e nevoie de incaltaminte adecvata, comoda, care sa ofere picioarelor confort. Perioada cenusie a bataturilor cauzate de neconcordanta piciorului cu croiul papucului ori duritatea materialului utilizat a apus de mult timp, acum existand pe piata o gama variata de incaltaminte adecvata diferitelor temperaturi si diferitelor conformatii.     Eu prefer pentru iesirile la iarba verde si in padure incaltaminte sport impermeabila si rezistenta deoarece imprevizibilul e la tot pasul; de exemplu: poti calca pe ceva umed ori te incingi la un joc de fotbal sau pur s simplu alergi dupa fluturi.    Pentru restul plimbarilor lejere, optez pentru incaltaminte din panza, ce permit piciorului sa respire in voie. In ambele situatii, aleg...

   Iubesc marea si astept cu nerabdare, an de an, sa o reintalnesc...iar sentimentul de dor este puternic nuantat de discutiile zilnice cu mezina familiei, care imi seamana, desigur, fiind indragostita iremediabil de apa marii, de nisip, de zilele linistite, petrecute cu mami, tati si al sau fratior; adora micile vacante, caci toata atentia le este acordata lor, piticilor: mami cu tati se aliniaza bucurosi la nivelul lor, redevenind copii, construiesc impreuna castele de nisip, pisici de nisip sau alte creaturi haioase, se balacesc impreuna in apa primitoare, se stropesc, fac diferite intreceri, danseaza pe nisipul fierbinte ori stau la soare, relaxandu-si trupurile alintate de razele gadilicioase.    Zilele, la noi, "arata" asa: - Cand mergem la mare? - Nu stiu, vom vedea...la vara, cu siguranta, acum e frig. - Acolo e cald, hai, mergem acum? Te rooog! - Intelege ca e frig si acolo; la vara va fi cald si bine. - Dar nu mai pot de dorul ei...nu stiu ce ...

   Am fost de curand la o expozitie auto si...nu mare mi-a fost mirarea (dar incantarea...la cote maxime) sa descopar, in toata splendoara sa, masina copilariei mele: un frumos trabant, bine intretinut, al carui motor torcea impecabil. Il priveam tacuta, zambind timid, impovarata deodata de mii de ganduri...de amintiri dragi...    Parintii mei au avut un trabant alb, cu numar...O, da! Era un numar de inmatriculare ce se termina in grupul de litere: CLA; era o masinuta tare "rasfatata" de catre toti membrii familiei: tata o lustruia ori de cate ori avea timp liber, mama se preocupa de starea covoraselor si a husei (husa fusese facuta la comanda, din bucati de material in nuante maro), surorile erau fascinate de condus, iar eu, mezina casei, il aveam in grija pe Bombonel, catelusul din spatele masinii (model clasic...un catelus care isi clatina capul tacticos, in timpul mersului).    Am atins, cu varful degetelor, capota superbei masini, gandindu-ma ca...

   Acum...ceva timp, pe vremea cand am aflat ca sunt insarcinata, am inceput sa ma documentez pe internet (si, uneori, citeam reviste de "specialitate"); cautam tot felul de informatii: de la simptomele normale/anormale, la tipurile de scutecele...pana la bagajul necesar la internare. Nu au lipsit, desigur, search-urile dupa magazinele online ce comercializeaza haine de gravida ; desigur, nu am gasit (sau nu pe placul meu, din varii motive), asa ca mai toata sarcina am purtat maxim 10 piese vestimentare, dintre care doar 3 erau articole dedicate femeilor insarcinate: o pereche de pantaloni cu bata lata, elastica si doua bluzite tricotate; in rest, am utilizat hainute decalate cu 2-3 marimi (inclusiv barbatesti, in casa). In ceea ce priveste lenjeria intima...da, optasem, atunci, pentru articole "babesti", caci erau atat de comode...nici la domeniul sutiene nu stateam excelent, deoarece jonglam cu 2 piese, ce-i drept, special pentru alaptare, insa suficient de demod...

- Martha! Marthaaaaa! Marthaaaa, unde esti?   Auzeam strigatele disperate ale prietenilor mei, insa imi era imposibil sa le raspund; degetele imi alunecau, incet, de pe stanca dura, iar transpiratia imi incetosa privirea...ingrozita de situatia in care eram, am incercat sa imi infing unghiile in piatra...era o ultima zbatere inainte de a cadea in gol, in prapastia interminabila. M-am incordat puternic, am adunat intreaga concentrare intr-un cerc perfect, am inchis ochii strans si mi-am eliberat degetele, invinetite de durere... - O, da! Daaaa...de ce n-am incercat asta mai devreme, oare? deodata unghiile s-au transformat in gheare uriase de fier, care s-au infipt strasnic in stanca; dintr-un salt am fost sus...in siguranta...in sfarsit...ghearele mari s-au retras, sub privirea mea uimita. M-am ghemuit pentru a-mi reveni...inca tremuram; inainte de a ma dezmetici, insa, am simtit o mica durere in spate: o pasare uriasa, cu cioc puternic si aripi stufoase, ma inhata indata, ridi...

   Se anunta o duminica linistita...ca majoritatea de pana acum, caci, de cand frigul si-a intrat in drepturi, am rarit plimbarile, preferand ca cea de-a saptea zi a saptamanii sa o petrecem acasa, in sanul familiei, uitandu-ne la filme (pentru copii, desigur), jucand diverse joculete ori bucatarind ceva dulce. In timp ce copiii cladeau un turn unui castel mare, facut din sute de piese mici, colorate si eu incercam sa termin de citit o carte (printre exclamatiile bucuroase ale celor mici), tati termina o conversatie, brusc, si se indrepta catre mine, cu zambetul larg, ingaimand ceva indescifrabil. - Ce e? Ce vrei sa spui? Nu inteleg. (ii raspund prompt) - Aaa, stiu ca vrei o duminica linistita...dar, iata, am fost invitati in oras, la cina... - Nuuu, nici nu vreau s-aud! Deodata se schimba la fata... - Le-am acceptat deja invitatia; ma gandeam ca vei fi placut surprinsa! Hai, serios, de cand nu am mai iesit? - Pf...si copiii? Crezi ca vor avea ei rabdare? - E un...

- Nu, nu am chef sa ies! Serios, nu insista, nu am chef, nu vreau... (am marait, nervoasa, in receptorul vechi; vremea crunta isi pusese, iremediabil pecetea pe intreg corpul, invadandu-mi inima si mintea cu stari cenusii, inexplicabile pentru cei din jur, care ma considerau o persoana de gasca)    Mi-am strans genunchii la piept, cuibarindu-ma sub patura calduroasa si sorbind, cu pofta, din ceasca cu ceai aromat, indulcit cu miere de albine; simteam nevoia sa lenevesc si atat. Linistea apasatoare, din camera ingusta, lasata dupa 2 filme bune (unul lacrimogen, de mi-au trebuit doua pachete de servetele sa-mi revin si altul comic, de a trebuit sa mai sacrific un pachet pentru a sterge lacrimile de la ras), a fost intrerupta de taraitul insistent al telefonului. - Ti-am zis ca nu vreau, nu am chef, intelege! incerc sa imi conving prietena ca nu e vreme de cearta, insa in zadar; dupa ce am incheiat, fortat, conversatia telefonica, dupa doar 10 minute, s-au auzit batai in usa...

   Imi tarai, incet, fiecare particica a corpului...amortite, mult prea somnoroase pentru a raspunde prompt cerintelor creierului...nemilosul desteptator a binevoit a-mi spulbera, iar, visul...dormeam atat de bine...o, cat de pufos era somnul... - Hai! Repejor, cafeaua e gata! rasuna din bucatarie vocea groasa, dar plina de iubire si nerabdare.   In drum spre intalnire, am trecut pe la chiuveta generoasa, pentru a-mi improspata si dezmorti simturile. M-am asezat, inca somnoroasa si lenesa, pe scaunul confortabil, cu pernuta pufoasa, la masuta prietenoasa, pe care tronau cafelele: fiecare cu a lui...el cu o cafea cu miros imbatator, cu spuma groasa, gata sa se reverse pe farfuriuta pe care astepta un fursec sa fie atins de buze pofticioase, iar eu cu un pahar inalt, plin cu lapte fierbinte, cu aroma de ciocolata si, desigur un fursec ce miroase puternic a unt. Sorbim in tandem, privindu-ne in ochi, zambind, urzind viitorul (planuri, idei, vise, vacante, sarbatori, fam...

      Aseara, in timp ce pulverizam degresant (ma ajuta sa curat repede ) pe aragaz, pentru a indeparta murdaria, a intrat, tiptil, in bucatarie, mezina familiei; era trista si parea usor rusinata... - Mamiiiiii... - Da, pui, ce s-a intamplat? Ce ai patit? Te doare ceva? Ai nevoie de ceva? am inceput sa o bombardez cu intrebari scurte, neavand rabdare ca cea mica sa explice despre ce este vorba; la fiecare nega, dand agale din capusor. - Am mazgalit papusa...pe Suzanica...si nu se mai curataaaa....(reusi, printre picaturi, sa indruge fetita) - Cu ce? Cu creioane? Carioci? Acuarele?    Nu am mai primit raspuns, deoarece lacrimile ii curgeau siroaie pe fetisoara imbujorata; i-am dat ragaz cateva clipe, pentru a-si reveni, apoi, insistand sa imi arate isprava, am reusit sa purtam o conversatie decenta: - Cu pix...am incercat sa o machiez frumos, asa cum faci tu uneori; am vrut sa fie draguta, caci este invitata la un bal. (fetita explica pr...

   Acum doi ani, discutand cu buna mea prietena, vrute si nevrute la o cafea, ne-am oprit asupra unui subiect tare simpatic si "pofticios", caci ador calatoriile si nu pierd nici o ocazie de a ma plimba, de a descoperi locuri noi. - Stii unde mi-ar placea sa ajung? La Cluj! Daaa, mi-ar placea sa merg acolo macar 2 zile, sa vizitez tot ce se poate vizita. - Stiu, stiu, tu mereu vrei sa pleci undeva... - Si in Delta mi-ar placea sa merg...asta e trecuta pe lista ca fiind "macar o data-n viata"...si...la Brasov...mi-ar placea sa merg in acea zona! - Dar tu nu iubesti muntele! - Ba da, il iubesc, insa nu-mi place sa il explorez; m-am aventurat acum cativa ani, pe munte, si am reusit cu mari emotii sa cobor, sa revin la pensiunea unde eram cazati. Mi-am promis sa nu mai fac asta. (am inceput sa rad zgomotos, amintindu-mi de patanie) Muntele ma relaxeaza si de cate ori am ocazia, merg 2-3 zile sa ma recreez, impreuna cu familia si prietenii; la Brasov nu am aju...

   Tic tac...tic tac...timpul trece, ofertele incep sa apara...    In fiecare an urmaresc ofertele, in speranta ca vom avea si noi, in Romania, un adevarat Black Friday...o noapte nebuna, plina cu reduceri tentante, asa cum e si normal, nu cu preturi umflate si apoi usor reduse. E bine, ofertele de genul 20-40% nu ma ating cu nimic; nu le bag in seama, punct. Daca e noaptea neagra, apoi sa fie, zic! Iata o serie de produse bune de luat in calcul, cu reduceri "pe bune": -  MIX organic verde ecologic/bio are acum o reducere de 90% -  Laxenaaa 30cpr 1+1 gratis are reducere de 90% -  Comprimate pentru colon sanatos - reducere 90% -  o serie de carti interesante , cu reducere de 70-85% - Flanco a anuntat reduceri de pana la 80% - Emag a avut in anii anteriori cateva oferte bune (putine, ce-i drept, dar e bine de urmarit); din cate imi amintesc, activarea ofertelor s-a facut dimineata, pe la ora 6-7 - Bestkids anunta, ca de obicei, re...

   Imi amintesc fiecare amanunt, de parca s-ar fi intamplat ieri, desi, au trecut 11 ani de atunci; iesita de pe bancile facultatii si "trecuta" prin trei job-uri decente, dar nu multumitoare, incat sa-mi doresc sa fac asta intreaga viata, imi tot petreceam timpul liber dand interviuri, fiind intr-o continua cautare a locului de munca ideal: un job care sa-mi vina manusa.    Intr-o zi am fost anuntata telefonic sa ma prezint, daca doresc, la interviu, la o fabrica de incaltaminte; aveau liber un post mult ravnit de mine: responsabil magazin online. Detineam cunostintele necesare, prin prisma sectiei urmate in cadrul facultatii (de profil, desigur) si a experientei profesionale acumulate de-a lungul timpului (am lucrat cu publicul si in timpul facultatii, iar notiunile legate de gestiune si operarea pe calculator nu mai aveau taine) timpul era scurt...in doua ore trebuia sa ma imbrac, sa imi pregatesc un mic discurs si sa strabat orasul, pentru a ajunge la fabric...