Imi tarai, incet, fiecare particica a corpului...amortite, mult prea somnoroase pentru a raspunde prompt cerintelor creierului...nemilosul desteptator a binevoit a-mi spulbera, iar, visul...dormeam atat de bine...o, cat de pufos era somnul... - Hai! Repejor, cafeaua e gata! rasuna din bucatarie vocea groasa, dar plina de iubire si nerabdare. In drum spre intalnire, am trecut pe la chiuveta generoasa, pentru a-mi improspata si dezmorti simturile. M-am asezat, inca somnoroasa si lenesa, pe scaunul confortabil, cu pernuta pufoasa, la masuta prietenoasa, pe care tronau cafelele: fiecare cu a lui...el cu o cafea cu miros imbatator, cu spuma groasa, gata sa se reverse pe farfuriuta pe care astepta un fursec sa fie atins de buze pofticioase, iar eu cu un pahar inalt, plin cu lapte fierbinte, cu aroma de ciocolata si, desigur un fursec ce miroase puternic a unt. Sorbim in tandem, privindu-ne in ochi, zambind, urzind viitorul (planuri, idei, vise, vacante, sarbatori, fam...