Draga Mos Craciun...pe seara, savurand o ceasca de ciocolata fierbinte, invelita cu pledul preferat, pufos si calduros, ce-mi aminteste de copilarie si de spiridusii din povesti, indraznesc a-ti scrie iar, dupa o pauza ingrozitoare de vreo...10 ani, sa fie...Dar nu e cu suparare, cred, caci, deh, ori cu o scrisoare...ori fara una...un cadou in plus ori in minus...Asa mi-a venit un dor de nepotolit...in ultima mea scrisoare ti-am povestit cu lux de amanunte o perioada minunata a vietii mele, proaspat intoarsa fiind din State. O, ce vara am avut si ce experiente grozave am trait acolo...ce locuri frumoase si oameni deschisi, calzi, de o calmitate rara am putut cunoaste...eram extrem de entuziasmata si imi doream cu ardoare un laptop, pentru a-mi insira gandurile si trairile pe rafturi virtuale, indistructibile.
Iti amintesti cum eram cand am aflat ca am fost admisa pentru a pleca? O, da...alba ca varul eram...tremuram toata de emotie si nerabdare. A fost primul meu zbor cu avionul si, nu, nu am luat o piatra in gura (asa se "face" cand calci pe taramnecunoscut), ci o punga intreaga de jeleuri gumate, caci mi-a spus cineva ca ajuta (mestecatul) in momentul aterizarii, pentru a nu simti presiune in urechi.
Calcand usor, ca pe un nor pufos, am trecut de controalele din aeroport, indreptandu-mi apoi pasii spre casuta vesela; asa ii spuneam eu, deoarece am fost cazata intr-o casuta mica, ce avea trei camere de dimensiuni reduse, dar mobilate cu mult bun gust, simplu, util si placut. Nu cunoasteam pe nimeni cand am plecat din tara (eram pe cont propriu...eu si cu al meu stufos bagaj), insa m-am imprietenit repede cu 2 fete in avion (eram un grup de 15), fete cu care am convietuit apoi o vara intreaga. Mi-am dorit un job bazat pe matematica (era obiectul pe care adoram sa il mananc uns pe paine :))), asa ca, avand si ceva experienta din tara (am lucrat la un supermarket), rupand si ceva cuvinte in engleza, am reusit sa ma angajez ca si casier intr-un renumit parc de distractii. Dupa doua saptamani de lucru, privind in micile pauze figurile vesele ale celor ce se distrau necontenit...cand la carusel, cand la trenulet, cand la jocul popicelor, cand la barcute, cand la cestile rostogolite, cand la intrecerea de cai ori "topaitul" pe un taur naravas,am reusit sa-mi inving frica si sa ma distrez copios, traind experiente de neuitat.
![]() | ||||
sursa: https://www.trimpersrides.com/rides.cfm |
Mi-a placut foarte mult seninatatea oamenilor din jurul meu, ce-mi insufla buna dispozitie si optimism; la job eram tratata regeste: respectata ca om, respectata ca angajat, munca era platita corect...primeam apa, suc si inghetata la discretie (fara limite, considerand ca, fiind atat de cald, e necesara hidratarea intensa, pentru a te mentine sanatos si voios) si, desigur, intrare/acces gratuit la toate minunatiile ce tronau in parcul de distractii; ei...si cand aveam timp berechet, imi luam prietenele de manute si ne dadeam in toate alea de cate 2-3 ori, de ameteam bine :)).
Pe langa micul meu serviciu relaxand, sa zic asa, am avut ocazia sa fac si cateva excursii de "recunoastere" si "descoperire"; am ramas muta de uimire contempland frumusetea de nedescris a Cascadei Niagara (am vizitat si orasul, dar nu am ramas impresionata)...vazusem imagini inainte de a porni in calatorie, insa au fost sterse complet din memorie in momentul in care m-am "vazut" acolo; e de necomparat.
Am inceput sa alerg libera pe strazile New York-ului incetosat de masini, oameni, biciclete, role...un zgomot asurzitor (fosnet, tipat, scartait) veghea orasul, insa, cu toate astea, New York impresioneaza, clar, pe oricine; am vizitat vreo 10 muzee, mi-am afundat gandurile in nesfarsitele parcuri, mi-am facut cred, o suta de poze langa zgarie nori :)) si langa statuile vii ce le "intalneai" destul de des.
Acestea sunt avantajele unui sejur CND Turism – Vacanțe Speciale, a programului work and travel: munca, distractie, cunoastere, socializare...experiente de neuitat!
Articol scris pentru SuperBlog 2014!
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Multumesc