Treceți la conținutul principal

Concurs plin de eleganta...


   Azi mi-a propus sa va ademenesc putin...Prin amabilitatea sponsorului nostru, LuxuryGifts.ro, va ofer un voucher de reducere de 50% pentru produse din gama butoni si bijuterii de fantezie!
 Cercei cu cristale Stellux™ Austrian CrystalsSpring Colors - cercei cu cristale

  
   Cui ii place sa daruiasca?  Cati dintre noi stim sa impachetam un cadou? Si aici nu ma refer la pusul obiectului intr-o punga de cadouri si gata! Nuu! Sa ne gandim cat e de frumos sa despachetezi (de hartie, folie) si sa descoperi surpriza...Imi amintesc cu emotie de copilarie, cand desfaceam cadourile de la Mos Craciun cu respiratia taiata, curioasa fiind sa aflu daca am primit ce mi-am dorit ori, ce alte minunatii mi-a mai adus bunul Mos...
   Va propun sa urmariti cat este de simplu sa ambalezi un obiect, aici!
   Tema concursului: postati o poza in care sa vad cat de priceputi sunteti in a impacheta un cadou. Fie ca impachetarea e una clasica, nonconformista, ori utilizand altfel de materii prime (nu hartie)...important e rezultatul; impactul vizual. Pozele pot fi incarcate pe reteaua de socializare facebook si apoi adaugat link (pentru vizualizare) aici, in comentarii, alaturi de numele real si id-ul de facebook

 Durata concursului: 15.11.2013 - 20.11.2013 ora 23.59.
  
   Premiul va fi acordat in urma jurizarii.
   Anuntarea castigatorului: 22.11.2013.
   Sa facem, deci, din a darui, o arta!

Articol scris pentru SuperBlog2013!

Comentarii

  1. Uh, concursul tau e greu, m-ai pus in dificultate si nu voi putea participa.
    Succes!

    RăspundețiȘtergere
  2. eu sper sa participi :); ar fi un exercitiu dragut

    RăspundețiȘtergere
  3. Eu sunt anti-talent, imi ies cadouri ingrozitor ambalate, prefer sa le pun intr-o punga speciala.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Niciodata nu e prea tarziu sa incerci; poti exersa urmarind filmuletul; e atat de simplu :)

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Multumesc

Postări populare de pe acest blog

Coltul de respiro

     Daca ar fi sa fac un clasament al etapelor vietii, ar fi simplu: pe primul loc s-ar situa perioada in care suntem toti 4 acasa ( plus catelusul, care, iata, a "crescut" si "educat" 2 copii in aceasta familie vesela, avand grija sa ne atentioneze cand ceva nu era in ordine si sa suporte, cu rabdare infinita, chinurile...pardon, joaca celor mici - ehe, cate clamite a avut agatate in par, cate hainute a trebuit sa suporte pe ea si cate plusuri a trebuit sa care prin casa, prinse de ham; desigur, alte momente delicioase ar fi acelea in care copiii impart mancarea, frateste, cu catelusul) - perioada pe care inca o traim cu mare bucurie si recunostinta...    Am meditat mult, de un an incoace...ador serile in familie , cand ne adunam in jurul mesei, la cina, si povestim ce am facut, fiecare, peste zi sau cand organizam cinema acasa cu toate "ingredientele" necesare ( bilete, popcorn, nachos, sosuri, sucuri/ apa, sasait in sala) ori zilele lungi cand luam joc

Rasfatul tenului meu

   Buna dimineata, viata! Buna dimineata, soare! Buna dimineata, ten fericit!    Pana de curand, ma luptam cu urmatoarea situatie, incercand sa gasesc o solutie multumitoare: tenul meu, in perioada rece si in momentele de trecere brusca de la o temperatura la alta, suferea (si acum sufera, dar detaliez imediat ce am descoperit) foarte mult (vizibil si ingrijorator, atat pentru mine, cat si pentru cei din jur - prietenii imi stiau problema, insa ceilalti imi atrageau atentia ca e necesar sa o rezolv, nestiind ca lupta mea e zilnica), prezentand zone uscate (cruste, de cele mai multe ori) si roseata.     Ani intregi am incercat foarte multe creme, dintre cele mai renumite si mai scumpe, crezand ca sunt si bune; la recomandarea unui medic dermatolog, m-am oprit la una singura: Ivatherm pentru ten sensibil, uscat; ce pot spune este ca o foloseam de doua, trei ori pe zi, iar rezultatul era multumitor (peste noapte, insa, tenul se deshidrata si dimineata o incepeam trista, insistand, c

Barba-pilon al vietii

  "Barba, barbarie,    Gura, gurarie,    Nas contrabas,    Ochi bazaochi,    Sprancene cotofene,    Frunte tavaluc,    Hat de ciufuluc"...imi amintesc, cu mare drag, de copilarie...de jocul stangaci al bunicului, ce starnea veselie printre nepoti...Ne lua pe cate unul, si, cu degetul aratator, pornea de la barbie, urcand usor spre par, rostind cuvintele magice, uneori acompaniate de o melodie zglobie, pana...hop, ne trezeam trasi de mot, din dragoste, desigur...o, mare bucurie era pe noi si rasete prelungi rasunau in miez de noapte...    Barba a fost, este si va fi mereu piesa de rezistenta a fiintei umane...metafora "fizica" a ratiunii sau...a inconstientei...Crescand, am inceput sa aud si sa simt pe propria piele: "o iei in barba", "razi in barba", "vorbesti in barba", "esti #pebarbata /sunt pe barba mea", "tragi barbi" etc.    Barbia, cu sau fara par, de dama cocheta ori de barbat macho, a fos