Treceți la conținutul principal

O portie de sanatate, va rog!

 

    Intotdeauna am asociat perioada rece a anului, respectiv lunile de toamna si iarna, cu bolile respiratorii; iar de cand familia s-a marit, aparand copilasii, ei bine, sezonul a devenit o adevarata provocare pentru noi, parintii - casa plina cu suplimente ce promit imunitate de fier, produse farmaceutice pentru ameliorarea primelor simptome, cutiute cu ceaiuri si plicuri diverse.

   Acum ceva timp, buna mea prietena, cu care reusesc sa ma intalnesc foarte rar, mult mai rar decat mi-as dori, m-a invitat la o piesa de teatru, cu cei mici, desigur; initial am refuzat, apoi, cand mi-a explicat ca piesa va fi jucata intr-o salina artificiala, am devenit curioasa, caci imi tot povestea cum a reusit sa diminueze neplacerile cauzate de sinuzita care-si face de cap, inevitabil, in perioada rece a anului. Am lucrat, o perioada, impreuna, si stiu cate neplaceri ii cauza aceasta suferinta; acum e vioaie, plina de viata si parca respira sanatate, radiaza si zambeste a bine.

     In gasca de 6, noi doua, cu cate 2 copii nazdravani    ( fiecare avem cate o fetita si un baietel), ne-am postat in fata intrarii in salina: ea relaxata, de parca ar fi deschis usa casei personale ( era familiara cu locul), eu pasind timid, cercetand, cu atentie, fiecare incapere. Ajunsesem devreme, asa ca mi-a facut " turul casei", explicandu-mi, ca un adevarat ghid turistic, cate ceva despre evenimentele si sedintele ce se pot face, despre minunea asta, care se intampla, despre faptul ca relaxarea si distractia se imbratiseaza perfect cu imbunatatirea calitatii vietii, prin asimilarea de mici portii de sanatate; nici nu iti dai seama cum...organismul se deschide ca o floare si se incarca, in timp ce tu petreci ore de calitate, cu ce are nevoie pentru a creste imunitatea. Mi-a povestit cat de faine sunt petrecerile organizate aici si cat de haiosi sunt copiii care incearca sa guste praful magic, cat de bine se distreaza si cum nu se mai dau dusi acasa ( vorba mamei), cat de relaxanta a fost prima sedinta de yoga si cat de bine a fost sa se rupa, pentru o ora, de tot ce inseamna legatura cu Pamantul si cu grijile...despre faptul ca baiatul ei merge la cursul de karate ( ca, in sfarsit, a gasit un sport cu care rezoneaza), iar fetita adora atelierele creative, asa ca, in limita timpului disponibil, au incercat, de-a lungul timpului sa bifeze cat mai multe. Pentru prietena mea, acest loc e, cu adevarat, fermecat, caci frecventandu-l, si-au imbunatatit starea de spirit si s-au imunizat "in joaca", astfel ca, sezonul rece e, acum, doar motiv de bucurie, de zburdat prin frunze, de topait prin balti, de facut plimbari lungi, indiferent de vreme; se pare ca Terra Salin functioneaza perfect atat asupra organismului, cat si a psihicului, rezultand o putere de supereroi.

- Suntem imuni, mami! Adica...suntem supereroi, nu? Zambim, dand din cap, aprobator.

   Si, cum ii sta bine unei mame, a tinut sa ma puna la curent si cu informatiile insusite, caci, da, noi, parintii, suntem foarte atenti la ceea ce le oferim copiilor si la ce ii expunem; trebuie ca totul sa fie perfect si in deplina siguranta. Iata ce nu stiam: in salina artificiala, concentratia de sare este de 10 ori mai mare decat intr-o salina naturala ( nu as fi zis...e chiar remarcabil si de notat, deci ar fi mult mai benefic/ eficient) si ca 45 minute petrecute aici echivaleaza cu aproximativ 4 ore de stat intr-o salina de adancime si ca o sedinta nu face minuni, ca nu asa lucreaza sarea; ii trebuie timp si rabdare, asa ca un minim de 7 sedinte ar duce la rezultatul sperat si...desigur, 7 sedinte sunt putine, caci, daca intri o data, te indragostesti iremediabil si devii, cumva, parte a locului...

- Eu compar, mereu, salina cu cafeaua de dimineata! imi spune razand. Eu, una, uneori parca ma trezesc doar pentru a savura o gura de cafea aromata si nu o beau pentru a ma trezi complet! 

   Practic, totul e simplu: in timp ce te relaxezi ( sub ce forma vrei - fie ca esti la o aniversare, fie la un atelier captivant, vizionand o piesa de teatru, facand yoga, karate, dans ori cantand, stand de vorba cu cea mai buna prietena, citind o carte sau punand tara la cale cu membrii familiei), halogeneratorul, acel aparat interesant ce "alimenteaza" camerele cu feliute de sanatate, macina sarea in doua dimensiuni, de 10 microni, particule ce se aseaza pe suprafete, respectiv de 1-5 microni care patrund, adanc, in caile respiratorii, pana in alveolele pulmonare si branhiolele terminale.

- Repede, incepe piesa! Haideti! ne intrerupe, vioi, nerabdator, baietelul. 



Articol scris pentru SuperBlog 2021.

 


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Multumesc

Postări populare de pe acest blog

Coltul de respiro

     Daca ar fi sa fac un clasament al etapelor vietii, ar fi simplu: pe primul loc s-ar situa perioada in care suntem toti 4 acasa ( plus catelusul, care, iata, a "crescut" si "educat" 2 copii in aceasta familie vesela, avand grija sa ne atentioneze cand ceva nu era in ordine si sa suporte, cu rabdare infinita, chinurile...pardon, joaca celor mici - ehe, cate clamite a avut agatate in par, cate hainute a trebuit sa suporte pe ea si cate plusuri a trebuit sa care prin casa, prinse de ham; desigur, alte momente delicioase ar fi acelea in care copiii impart mancarea, frateste, cu catelusul) - perioada pe care inca o traim cu mare bucurie si recunostinta...    Am meditat mult, de un an incoace...ador serile in familie , cand ne adunam in jurul mesei, la cina, si povestim ce am facut, fiecare, peste zi sau cand organizam cinema acasa cu toate "ingredientele" necesare ( bilete, popcorn, nachos, sosuri, sucuri/ apa, sasait in sala) ori zilele lungi cand luam joc

Rasfatul tenului meu

   Buna dimineata, viata! Buna dimineata, soare! Buna dimineata, ten fericit!    Pana de curand, ma luptam cu urmatoarea situatie, incercand sa gasesc o solutie multumitoare: tenul meu, in perioada rece si in momentele de trecere brusca de la o temperatura la alta, suferea (si acum sufera, dar detaliez imediat ce am descoperit) foarte mult (vizibil si ingrijorator, atat pentru mine, cat si pentru cei din jur - prietenii imi stiau problema, insa ceilalti imi atrageau atentia ca e necesar sa o rezolv, nestiind ca lupta mea e zilnica), prezentand zone uscate (cruste, de cele mai multe ori) si roseata.     Ani intregi am incercat foarte multe creme, dintre cele mai renumite si mai scumpe, crezand ca sunt si bune; la recomandarea unui medic dermatolog, m-am oprit la una singura: Ivatherm pentru ten sensibil, uscat; ce pot spune este ca o foloseam de doua, trei ori pe zi, iar rezultatul era multumitor (peste noapte, insa, tenul se deshidrata si dimineata o incepeam trista, insistand, c

Barba-pilon al vietii

  "Barba, barbarie,    Gura, gurarie,    Nas contrabas,    Ochi bazaochi,    Sprancene cotofene,    Frunte tavaluc,    Hat de ciufuluc"...imi amintesc, cu mare drag, de copilarie...de jocul stangaci al bunicului, ce starnea veselie printre nepoti...Ne lua pe cate unul, si, cu degetul aratator, pornea de la barbie, urcand usor spre par, rostind cuvintele magice, uneori acompaniate de o melodie zglobie, pana...hop, ne trezeam trasi de mot, din dragoste, desigur...o, mare bucurie era pe noi si rasete prelungi rasunau in miez de noapte...    Barba a fost, este si va fi mereu piesa de rezistenta a fiintei umane...metafora "fizica" a ratiunii sau...a inconstientei...Crescand, am inceput sa aud si sa simt pe propria piele: "o iei in barba", "razi in barba", "vorbesti in barba", "esti #pebarbata /sunt pe barba mea", "tragi barbi" etc.    Barbia, cu sau fara par, de dama cocheta ori de barbat macho, a fos