E atat de frumoasa copilaria...si e minunat sa poti redeveni copil cand iti doresti acest lucru, caci, petrecandu-ti timpul cu/precum copiii, simti cu adevarat ca traiesti. Sunt mama a doi strumfi plini de energie, ambitiosi, curiosi, mereu pusi pe sotii si dornici de joaca. Imi dedic mare parte din timp activitatilor in familie, simtindu-ma deseori un copil printre copii...
Prin joc/joaca, copiii se distreaza, dezvoltandu-si abilitatile necesare viitorilor adulti; de aceea este foarte important ca fiecare zi sa fie una vesela, constructiva, distractiva, caci, vorba lui Ion Creanga: "daca-i copil sa se joace, daca-i cal sa traga, daca-i popa sa ceteasca"...
Cand suntem toti acasa, ne impartim activitatile pe varsta, chef si preferinte, deoarece un baietel de 6 ani are alte preocupari fata de surioara lui, de doar un an si jumatate; prin urmare: fie gasim o varianta de a ne juca impreuna, fie fiecare copil isi "alege" un parinte cu care sa petreaca timpul.
Acum ceva timp, l-am surprins pe baiat cu mici daruri interesante...pasionat de comori si dinozauri, ne-am gandit ca i-ar placea sa le descopere, asa ca i-am cumparat Descopera cu dalta si ciocan :).
A primit cu mare bucurie cutia, a examinat ambalajul, a incercat sa descifreze imaginile si sa dea cu presupusul..."oare ce se ascunde acolo?" In interior a gasit o bucata de "piatra" (un amestec destul de usor de sfaramat), o dalta mica si un ciocan de lemn. Am pus o folie pe masa, i-am aratat cum se procedeaza pentru a descoperi comoara ce se ascunde acolo si l-am lasat apoi (supravegheat, desigur) sa "ciopleasca" incet-incet...entuziasmul, in momentele in care descoperea si reusea sa scoata o piesa, era de zile mari...fiecare bucata era fluturata energic in aer, in chiote de bucurie, apoi slefuita si curatata cu mare migala. La final, satisfacut si mandru, ne prezenta pe o pernuta "regala" comoara...
Un joc distractiv pentru micuta si de...gandire, pentru baietel, este acesta:
----> curse cu bilute de sticla; construim traseul (dupa bunul plac, dar gandit, pentru a functiona perfect), apoi o antrenam si pe fetita la joaca, dandu-i bilele pentru lansare :). Ei, sa auzi atunci chiote de veselie: micuta bucuroasa ca bilele se rostogolesc si trec prin "tunel", baietelul fericit ca a facut un traseu corect.
mi-e ciuda ca nu mai sunt copil sa am si eu asa joculete
RăspundețiȘtergere