Treceți la conținutul principal

Practica, perseverenta, dorinta


   Imi revine in minte, mereu si mereu un cantec din copilarie: 
"...Noi in anul 2000
Cand nu vom mai fi copii
Vom face ce-am vazut candva
Toate visele indraznete
In fapte le vom preschimba
Vom fi mesteri iscusiti
Sa va facem fericiti
Pe voi parintii ce veti fi
La a doua tinerete in 2000..." Invatam, straduindu-ne sa fim printre fruntasii clasei, visand ca vom deveni oameni cu locuri de munca bune, oameni pregatiti pentru viata. 
   Acum? In zilele acestea, din pacate, copiii nu mai constientizeaza importanta scolii, a invatatului...poate, nici parintii nu se implica atat cat ar trebui, in educatia lor or dau mereu vina pe anturaj; gresit! caci, daca esti om cu coloana vertebrala, nu poti fi influentat negativ de anturaj, corect? Un gust amar am mereu cand citesc postari scurte sau mai lungi, cu n greseli gramaticale; e dureros sa vezi ca multora pur si simplu nu le pasa; sa nu mai vorbesc de slabele rezultate de la simularea de bac: aceasta e adevarata valoare a tarii! O valoare ce trebuie schimbata, clar!
   Sunt elevi care invata,elevi care nu invata, dar isi dau interesul sa obtina note de trecere si elevi carora nu le pasa. Toti, insa, trebuie sa fie cu adevarat pregatiti pentru viata, pentru a se integra in societate si a duce o viata frumoasa; intrebarea este: cum? Iata cateva idei:
PRACTICA-e importanta practica, caci degeaba inveti la o materie daca, pus in fata faptului, nu stii sa te descurci; or, in viata nu iti cere nimeni definitii, citate, ci rezolvari; propun ca in scoli sa se faca mult mai multa practica.
PSIHOLOGIE-propun ca psihologia sa fie introdusa ca materie obligatorie inca din clasele mici, iar orele sa fie sustinute de un psiholog (nu profesor); sa se puna accentul pe deschidere, comunicare.
VOLUNTARIAT-consider ca e benefic voluntariatul (la camine de batrani, scoli pentru copii cu nevoi speciale, spitale, etc) facut de elevi; astfel, pot constientiza mai usor ce inseamna viata si cum trebuie pretuita, traita si mai ales cum si cat trebuie sa te pregatesti pentru ea.
ASA DA, ASA NU-jocuri de genul asa da, asa nu: elevii sa fie pusi in fata unor cazuri concrete, reale, sa decida daca e bine sau rau, ce e bine, ce nu; studii de caz.
CERCETASI-eu nu am auzit pe nimeni sa mearga in tabere de genul; nu am auzit eu sau nu se organizeaza? Caci, sincer, elevii ar invata foarte multe.
CONSILIERE pentru parintii ce nu considera scoala un lucru benefic.
   Acest articol l-am scris ca urmare a provocarii lansate de  Reeija, magazin online de genti din piele pentru femei, sustinatoare a comunitatii, prin campanii de colectare rechizite/carti si donatii (doneaza 2% Fundatiei Agapedia).
   reeija

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Coltul de respiro

     Daca ar fi sa fac un clasament al etapelor vietii, ar fi simplu: pe primul loc s-ar situa perioada in care suntem toti 4 acasa ( plus catelusul, care, iata, a "crescut" si "educat" 2 copii in aceasta familie vesela, avand grija sa ne atentioneze cand ceva nu era in ordine si sa suporte, cu rabdare infinita, chinurile...pardon, joaca celor mici - ehe, cate clamite a avut agatate in par, cate hainute a trebuit sa suporte pe ea si cate plusuri a trebuit sa care prin casa, prinse de ham; desigur, alte momente delicioase ar fi acelea in care copiii impart mancarea, frateste, cu catelusul) - perioada pe care inca o traim cu mare bucurie si recunostinta...    Am meditat mult, de un an incoace...ador serile in familie , cand ne adunam in jurul mesei, la cina, si povestim ce am facut, fiecare, peste zi sau cand organizam cinema acasa cu toate "ingredientele" necesare ( bilete, popcorn, nachos, sosuri, sucuri/ apa, sasait in sala) ori zilele lungi cand luam joc

Rasfatul tenului meu

   Buna dimineata, viata! Buna dimineata, soare! Buna dimineata, ten fericit!    Pana de curand, ma luptam cu urmatoarea situatie, incercand sa gasesc o solutie multumitoare: tenul meu, in perioada rece si in momentele de trecere brusca de la o temperatura la alta, suferea (si acum sufera, dar detaliez imediat ce am descoperit) foarte mult (vizibil si ingrijorator, atat pentru mine, cat si pentru cei din jur - prietenii imi stiau problema, insa ceilalti imi atrageau atentia ca e necesar sa o rezolv, nestiind ca lupta mea e zilnica), prezentand zone uscate (cruste, de cele mai multe ori) si roseata.     Ani intregi am incercat foarte multe creme, dintre cele mai renumite si mai scumpe, crezand ca sunt si bune; la recomandarea unui medic dermatolog, m-am oprit la una singura: Ivatherm pentru ten sensibil, uscat; ce pot spune este ca o foloseam de doua, trei ori pe zi, iar rezultatul era multumitor (peste noapte, insa, tenul se deshidrata si dimineata o incepeam trista, insistand, c

Barba-pilon al vietii

  "Barba, barbarie,    Gura, gurarie,    Nas contrabas,    Ochi bazaochi,    Sprancene cotofene,    Frunte tavaluc,    Hat de ciufuluc"...imi amintesc, cu mare drag, de copilarie...de jocul stangaci al bunicului, ce starnea veselie printre nepoti...Ne lua pe cate unul, si, cu degetul aratator, pornea de la barbie, urcand usor spre par, rostind cuvintele magice, uneori acompaniate de o melodie zglobie, pana...hop, ne trezeam trasi de mot, din dragoste, desigur...o, mare bucurie era pe noi si rasete prelungi rasunau in miez de noapte...    Barba a fost, este si va fi mereu piesa de rezistenta a fiintei umane...metafora "fizica" a ratiunii sau...a inconstientei...Crescand, am inceput sa aud si sa simt pe propria piele: "o iei in barba", "razi in barba", "vorbesti in barba", "esti #pebarbata /sunt pe barba mea", "tragi barbi" etc.    Barbia, cu sau fara par, de dama cocheta ori de barbat macho, a fos