vineri, 18 octombrie 2013

Un week-end bine ales


   ...Razele gingase de soare-mi joaca pe chip, gadilindu-ma, alintandu-ma...pleoapele se lasa greu deschise...agale, imi tarai picioarele spre fereastra larg deschisa...cu ochii incetosati, deranjati din lumea viselor, privesc pe geam, incercand sa-mi dau seama unde sunt...o priveliste minunata, un peisaj cum nu am mai admirat de foarte multa vreme...trag aer in piept, cu pofta...un aer curat, aspru...mmm, simt ca traiesc...porii tremura de placere si nu vreau sa-i trezesc din starea de bine...E liniste...ce bine este...
...Ma uit in jur...patutul bebelusui e aici si e...gol, alaturi, un alt pat...copiii mei! unde sunt? Si unde e EL? Langa televizor, o floare ce inteapa o bucata rupta de hartie: "hai la restaurant". 
Muschii ma dor ingrozitor: "Mi-am amintit! Traseul de ieri e vinovatul! Mmm, daca nu am antrenament..." hihi, mai pana ieri uram muntele, caci, prima si singura experienta muntoasa a fost extrem de traumatizanta pentru mine(am petrecut Sfintele Sarbatori de Paste intr- o zona muntoasa si ne-am aventurat la un traseu dificil pentru inepatori ca noi si mai ales echipati necorespunzator sau mai bine zis neechipati-eu aveam in picioare adidasi; cand am ajuns la capatul traseului, am dat de zapada si gheata, iar intoarcerea parea si mai grea de dus la capat(intentia mea era sa stau acolo pana se topeste zapada:))), caci, trebuia sa mergem pe o portiune ingusta cat sa incapa papucul, in partea stanga fiind perete muntos, in dreapta fiind haul, cum ii spun eu). Am jurat sa nu mai merg la munte, asa ca, an de an imi petrec relaxata vacantele la mare:). doar ca, iata, a trebuit sa imi calc pe inima si sa am sansa acum sa trag aer de munte, proaspat, in piept, caci, m-am trezit intr-o buna zi cu o...surpriza: "fa repede bagajele, mergem la Straja"..."nu am chef sa stau in casa week-end-ul acesta"; baietelul, bucuros nevoie mare, a inceput sa cante:"mergem la munte....mergem la munte". 
   O data ajunsi acolo, am cautat cazare in Straja. Ne-am cazat la Vila Alpin, intr-o camera dubla, am optat pentru pat suplimentar, pentru strumf si am montat patutul bebelusui, apoi am inchiriat echipament sportiv(cateva chestii necesare) si ne-am aventurat pe munte. Hihi, de aici si durerea de acum...
   Cobor voioasa treptele...In restaurant ma astepta familia "Ce faci, somnoroaso? Neata! Au o cafea atat de buna!"...intr-adevar, mirosul imi umplu pe data narile si simturile frematau...sorb cu placere din licoarea fierbinte si ma uit pe meniu:"la pranz mananc o tochitura...yammy...uite! mancare traditionala"...In timp ce eu salivam citind optiunile de "papa", copiii chicoteau si sotul naviga pe internet, cautand noi traseee si puncte de vizitat in zona. "Au spatiu de joaca pentru copii?"intreb...
    E frumos aici...nu cred ca mai urasc muntele...imi trece un gand stingher...

Un week-end la Straja placut, relaxant si revigorant! As face asta macar o data pe luna! :)


Articol scris cu dor de duca, pentru SuperBlog2013!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Multumesc