Desi am vizionat emisiunile preferate la un televizor cu lampi alb-negru, copilaria mi-a fost pictata color...ma refer, desigur la peretii apartamentului :). Ei bine...bucataria era mereu roz pal, holul alb-galbui, sufrageria galbena, dormitorul un mov placut, iar baia...jumatate verde, jumatate alba; elementele comune tuturor camerelor erau: tavanul mereu alb imaculat si linia trasata cu mare finete, pentru a delimita un "brau" in partea de sus a peretilor (niciodata nu am inteles importanta sau farmecul acestei linii).
Crescand, am inceput sa dau importanta incaperii in care ma aflu, a apartamentului in care traiesc si am constatat ca albul e cel potrivit oricarui spatiu, deoarece iti da libertate de amenajare atat in ceea ce priveste mobilierul, a lustrelor, perdelelor/jaluzelelor, cat si a decorarii peretilor (ceas, tablou, stickere diverse - ce pot fi inlocuite foarte usor, dupa bunul plac). In plus, din ce in ce mai multi parinti opteaza pentru pictarea peretilor (partial) camerei copilului/copiilor si atunci, fondul alb imaculat e un mare avantaj atat pentru pictor, cat si pentru "creatia" finala.
Eu acum am aproape toata locuinta (bucataria e colorata :)) vopsita in alb si acest lucru imi da o stare de bine, de libertate, deoarece par incaperile mult mai aerisite, mai mari (spatioase); in plus, in momentul in care doresc aplicarea unui obiect pe unul dintre pereti, o pot face fara retineri, deoarece "merge" orice combinatie de culori pe alb.
Am selectat cateva idei grozave, pe care tin sa vi le arat:
sursa |
- ce impact interesant, nu? Vrei - nu vrei, te relaxezi doar privind...dar sa si fii acolo...
sursa |
- simplu, curat...nici nu-mi pot imagina ceva colorat intr-un spatiu atat de restrans.
sursa |
- o alta importanta a albului: poti pune oricand si oriunde o pata de culoare (fie un tablou...fie un sticker ori un ceas interesant).
Foarte frumos si relaxant! :)
RăspundețiȘtergere