Copil de 12 ani, fara telefon

Ne-am redescoperit...e fix ca o gura de aer proaspat, de care nu ma mai satur...e acel curcubeu de emotii si trairi dupa care tanjim toti...

Ei bine, lucrurile stau astfel: traim o perioada in care viata ne este furata de tehnologie, desi, aparent, credem ca ea, tehnologia, este cea care ne-ar usura zilele...da, poate fi benefica, dar limitat. Insa, am devenit dependenti de ea...mai ales de telefon (cand suna desteptatorul, atingem telefonul, pentru a-l opri, apoi, daca tot l-am atins, activam internetul, asta daca nu, din greseala, l-am lasat activat de cu seara, dupa care, in nestire, derulam imagini, cuvinte, constient sau inconstient, pana ne dam seama ca timpul fuge si ca trebuie sa incepem ziua, efectiv...pe parcursul zilei lasam internetul activat, pentru a tine pasul cu ce se intampla in lume, in grupurile de serviciu, scolare sau de gradinita, caci mai toate informatiile se transmit asa si unele necesita raspuns rapid...spre seara, cand sa petrecem timp in familie, pac, cate un mesaj, un apel video, o aducere aminte de a verifica prognoza meteo sau starea setata de prietenul X...si lista poate continua la nesfarsit)...in momentul in care, din neatentie, plecam undeva fara telefon, sa te tii! Parca iti lipseste o mana sau jumatate de creier, parca se blocheaza tot! Daca fix in cele 5 sau 10 ori 60 minute se intampla ceva si tu trebuie sa afli primul? Nu mai zic de cei apropiati tie, ca-si iau panica...ca, de ce nu raspunzi...In fine, ideea este ca, copilul cel mare al nostru a reusit sa isi strice telefonul (nimic grav, reparabil, dar de durata) si...Doamne, ce bine e! Si nu, nu e genul de copil care sta 24 din 24 cu telefonul in mana, insa, ca mine, ca tine, trebuie sa fie, mereu, la curent, cu ce are nevoie ( teme pentru scoala - azi a mers cu o tema nefacuta, caci nu a stiut ce tema are, informatii referitoare la cursurile scolare si extrascolare, jocurile preferate - caci are nevoie si de respiro), insa, am constatat ca e acelasi copil bun, saritor, iubitor, ca inainte de a avea acces la tehnologie...ne-am regasit, perioada asta, si incercam sa ne bucuram de fiecare secunda petrecuta impreuna, sa savuram fiecare moment...da, lipsuri apar (in ceea ce priveste activitatea lui), insa, e atat de bine, incat nu-mi pasa :)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Coltul de respiro

Daca ar fi sa fac un clasament al etapelor vietii, ar fi simplu: pe primul loc s-ar situa perioada in care suntem toti 4 acasa ( plus catelusul, care, iata, a "crescut" si "educat" 2 copii in aceasta familie vesela, avand grija sa ne atentioneze cand ceva nu era in ordine si sa suporte, cu rabdare infinita, chinurile...pardon, joaca celor mici - ehe, cate clamite a avut agatate in par, cate hainute a trebuit sa suporte pe ea si cate plusuri a trebuit sa care prin casa, prinse de ham; desigur, alte momente delicioase ar fi acelea in care copiii impart mancarea, frateste, cu catelusul) - perioada pe care inca o traim cu mare bucurie si recunostinta... Am meditat mult, de un an incoace...ador serile in familie , cand ne adunam in jurul mesei, la cina, si povestim ce am facut, fiecare, peste zi sau cand organizam cinema acasa cu toate "ingredientele" necesare ( bilete, popcorn, nachos, sosuri, sucuri/ apa, sasait in sala) ori zilele lungi cand luam joc

Citiți mai multe

Rasfatul tenului meu

Buna dimineata, viata! Buna dimineata, soare! Buna dimineata, ten fericit! Pana de curand, ma luptam cu urmatoarea situatie, incercand sa gasesc o solutie multumitoare: tenul meu, in perioada rece si in momentele de trecere brusca de la o temperatura la alta, suferea (si acum sufera, dar detaliez imediat ce am descoperit) foarte mult (vizibil si ingrijorator, atat pentru mine, cat si pentru cei din jur - prietenii imi stiau problema, insa ceilalti imi atrageau atentia ca e necesar sa o rezolv, nestiind ca lupta mea e zilnica), prezentand zone uscate (cruste, de cele mai multe ori) si roseata. Ani intregi am incercat foarte multe creme, dintre cele mai renumite si mai scumpe, crezand ca sunt si bune; la recomandarea unui medic dermatolog, m-am oprit la una singura: Ivatherm pentru ten sensibil, uscat; ce pot spune este ca o foloseam de doua, trei ori pe zi, iar rezultatul era multumitor (peste noapte, insa, tenul se deshidrata si dimineata o incepeam trista, insistand, c

Citiți mai multe

Barba-pilon al vietii

"Barba, barbarie, Gura, gurarie, Nas contrabas, Ochi bazaochi, Sprancene cotofene, Frunte tavaluc, Hat de ciufuluc"...imi amintesc, cu mare drag, de copilarie...de jocul stangaci al bunicului, ce starnea veselie printre nepoti...Ne lua pe cate unul, si, cu degetul aratator, pornea de la barbie, urcand usor spre par, rostind cuvintele magice, uneori acompaniate de o melodie zglobie, pana...hop, ne trezeam trasi de mot, din dragoste, desigur...o, mare bucurie era pe noi si rasete prelungi rasunau in miez de noapte... Barba a fost, este si va fi mereu piesa de rezistenta a fiintei umane...metafora "fizica" a ratiunii sau...a inconstientei...Crescand, am inceput sa aud si sa simt pe propria piele: "o iei in barba", "razi in barba", "vorbesti in barba", "esti #pebarbata /sunt pe barba mea", "tragi barbi" etc. Barbia, cu sau fara par, de dama cocheta ori de barbat macho, a fos

Citiți mai multe

altceva

Faceți căutări pe acest blog