Treceți la conținutul principal

Casa, casa, vrem gospodari

 

    In vara anului 2020, am reusit, dupa lungi cautari, sa gasim o casuta cu gradina, asa cum ne-am dorit dintotdeauna, pe care sa o reconditionam si sa o transformam in casuta familiei noastre. Fiind o casa micuta ( dar cu suflet...o da, atunci cand ii treci pragul, parca intri in casuta bunicilor), a trebuit sa o extindem ( adaugand o camera si o terasa), sa ii schimbam acoperisul, iar podul l-am compartimentat astfel incat sa aiba, cei doi copii, cate o camera, o baie comuna si un hol cu spatiu suficient pentru depozitare, am facut fantana si am inceput sa amenajam, in paralel, si gradina. Multa munca a fost si va mai fi si mai multa, insa dorinta noastra si dragul de pamant ( casa este la sat) nu ne darama, ci ne intaresc, pentru a munci mai cu spor. E frumos sa vezi cum casa si curtea infloresc, se transforma, se invioreaza de la o zi la alta.

    Dupa acea perioada grea, de stat in casa, perioada in care nu mai stiam ce sa mai jucam si ce sa mai gatim, pentru a trece frumos timpul petrecut impreuna, aceasta achizitie a fost ca o gura de aer proaspat, oferindu-ne provocarea vietii. Cu mic, cu mare, ne-am unit fortele, ne-am suflecat manecile si ne-am apucat de treaba; dupa ce am eliberat terenul ( nefiind ingrijit de cativa ani, era ca o mica padurice intreaga curte), am deschis agenda si am inceput sa notam, consultandu-ne cu constructorul nostru, necesarul de materiale...notat, renotat, completat...luni lungi de scris liste, de bifat, de alergat prin magazinele de bricolaj, de cumparat ori de facut comanda pentru a fi livrate materialele de constructii, de mers de n ori la depozit pentru a face comanda de nisip si pietris...he he...un moment memorabil ar fi acela in care am fost nevoiti sa numaram etrieri ( credeam ca se gasesc la pachete, dar nu, erau la bucata...) - stateam 4 adulti in jurul unei "mese" pline...fiecare cu norma lui...A trecut mai bine de un an de cand am inceput marele nostru proiect de suflet si...ei bine, facem incet si bine...nu ne-am mutat si nici nu e, inca, locuibil ( pe timp de iarna), dar, daca ar fi sa o luam de la capat, cu siguranta am avea in vedere o altfel de strategie deoarece am constatat ( bine, eram cumva constienti de acest aspect, dar asa a fost sa fie, nu mai putem da timpul inapoi) ca am pierdut, pe langa mult timp, nervi, energie, o suma importanta pe transport. De ce? Deoarece am achizitionat totul pe bucati...ce puteam, caram cu masina noastra, insa majoritatea ( fier, plase, scandura, ciment, nisip, pietris, BCA etc.) au trebuit sa fie livrate contra cost, evident ( cred ca la un transport sau doua a fost transportul gratuit).


 

   Dupa cum spuneam, daca ar fi sa o luam de la capat, as deschide agenda de lucru si as scrie doar o pagina, respectiv Vindem-ieftin.ro , datele de contact, necesarul de materiale de constructii si costul aproximativ ( preturile sunt negociabile si, per total, ajung sub pretul pietei); asa am scapa de costurile pentru transport ( se asigura transport in toata Romania) si ceilalti factori consumatori de timp. E mare lucru ca atunci cand te apuci de o constructie sau renovare sa primesti sfaturi bune de pus in aplicare, sprijin  inainte si post vanzare, consiliere de la profesionisti; desi nu ne plangem nici macar o secunda de efortul nostru, consider, acum, ca ar fi fost mai relaxant ( din toate punctele de vedere) sa fi apelat la o firma specializata, care sa intermedieze totul.


Articol scris pentru SuperBlog 2021.


  

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Coltul de respiro

     Daca ar fi sa fac un clasament al etapelor vietii, ar fi simplu: pe primul loc s-ar situa perioada in care suntem toti 4 acasa ( plus catelusul, care, iata, a "crescut" si "educat" 2 copii in aceasta familie vesela, avand grija sa ne atentioneze cand ceva nu era in ordine si sa suporte, cu rabdare infinita, chinurile...pardon, joaca celor mici - ehe, cate clamite a avut agatate in par, cate hainute a trebuit sa suporte pe ea si cate plusuri a trebuit sa care prin casa, prinse de ham; desigur, alte momente delicioase ar fi acelea in care copiii impart mancarea, frateste, cu catelusul) - perioada pe care inca o traim cu mare bucurie si recunostinta...    Am meditat mult, de un an incoace...ador serile in familie , cand ne adunam in jurul mesei, la cina, si povestim ce am facut, fiecare, peste zi sau cand organizam cinema acasa cu toate "ingredientele" necesare ( bilete, popcorn, nachos, sosuri, sucuri/ apa, sasait in sala) ori zilele lungi cand luam joc

Rasfatul tenului meu

   Buna dimineata, viata! Buna dimineata, soare! Buna dimineata, ten fericit!    Pana de curand, ma luptam cu urmatoarea situatie, incercand sa gasesc o solutie multumitoare: tenul meu, in perioada rece si in momentele de trecere brusca de la o temperatura la alta, suferea (si acum sufera, dar detaliez imediat ce am descoperit) foarte mult (vizibil si ingrijorator, atat pentru mine, cat si pentru cei din jur - prietenii imi stiau problema, insa ceilalti imi atrageau atentia ca e necesar sa o rezolv, nestiind ca lupta mea e zilnica), prezentand zone uscate (cruste, de cele mai multe ori) si roseata.     Ani intregi am incercat foarte multe creme, dintre cele mai renumite si mai scumpe, crezand ca sunt si bune; la recomandarea unui medic dermatolog, m-am oprit la una singura: Ivatherm pentru ten sensibil, uscat; ce pot spune este ca o foloseam de doua, trei ori pe zi, iar rezultatul era multumitor (peste noapte, insa, tenul se deshidrata si dimineata o incepeam trista, insistand, c

Barba-pilon al vietii

  "Barba, barbarie,    Gura, gurarie,    Nas contrabas,    Ochi bazaochi,    Sprancene cotofene,    Frunte tavaluc,    Hat de ciufuluc"...imi amintesc, cu mare drag, de copilarie...de jocul stangaci al bunicului, ce starnea veselie printre nepoti...Ne lua pe cate unul, si, cu degetul aratator, pornea de la barbie, urcand usor spre par, rostind cuvintele magice, uneori acompaniate de o melodie zglobie, pana...hop, ne trezeam trasi de mot, din dragoste, desigur...o, mare bucurie era pe noi si rasete prelungi rasunau in miez de noapte...    Barba a fost, este si va fi mereu piesa de rezistenta a fiintei umane...metafora "fizica" a ratiunii sau...a inconstientei...Crescand, am inceput sa aud si sa simt pe propria piele: "o iei in barba", "razi in barba", "vorbesti in barba", "esti #pebarbata /sunt pe barba mea", "tragi barbi" etc.    Barbia, cu sau fara par, de dama cocheta ori de barbat macho, a fos