Treceți la conținutul principal

Primesti o notificare?


   Notificari...notificari...notificari...zi si noapte primim notificari...suntem dependenti de notificari (online ori scrise pe hartie)...
   Acasa...clinc! Oups, o notificare, trebuie sa vad repede ce este!
   Beau cafeaua...clinc! Ce o fi, oare?
   Merg pe strada...clinc! A, nu este al meu! Trece pe langa mine, grabita, dar cu ochii in micutul telefon, o domnisoara...
   In autobuz e aglomerat, ca de obicei...clinc! Un tanar isi dezlipeste repede mana de bara de sus si cu greu reuseste sa scoata telefonul din buzunar, pentru a vedea care este urgenta...
   La cinema, in timpul filmului preferat...clinc! Hai, serios, nici aici nu scap? (si nu, nu e notificarea mea)
   In timpul sedintei...clinc! Clinc! Ei bine, asta-i prea de tot!
   Serios acum, suntem dependenti de notificari! Toti! Si nu ne displace acest lucru...zau ca nu! 
   Acum cateva zile am aflat ca exista si #mâncarecunotificare. Ei, bine, adica cum? (am gandit eu repede, curioasa fiind din fire) Se pare ca Caroli...da, acel Caroli...servetelul acela simpatic...a inventat (impreuna cu alte minti luminate, vizitate, pesemne, de aceeasi muza inspirationala si pusa pe sotii) o chestie tare interesanta: o eticheta care atentioneaza pofticiosul daca si cand e timpul sa puna la rece mancarea preferata, pentru a-i pastra calitatile, desigur. Fiind eu nascuta intr-o zodie dublata, cu atat curiozitatea s-a marit, cat sa explodeze, asa ca am purces catre magazin, am luat un salam care-mi facea cu ochiul din galantar si l-am supus testarii, caci deh, curiozitatea trebuie musai hranita, nu? Ei bine, am facut poza initiala:

...Apoi, l-am lasat...uitat...pe masa...Dupa 10 minute, cand sa cercetez salamul, ia-l de unde nu-i. Cineva (acel cineva drag mie) a vrut sa faca un bine si l-a pus in frigider. Ok, hai sa mai incercam o data, imi zic. Il scot, il pun iar pe masa. Tic-tac...tic-tac...mai trec minute bune...cand merg sa il verific...constat ca cineva (cred ca tot acel cineva drag mie) s-a infruptat din el. Nu-i bai, nu? Merge facuta poza si asa, important e sa vad si sa va arat daca eticheta minune functioneaza ori ba. Iata rezultatul:

 Ei bine, se pare ca merge si eu nu pot fi decat super fericita, deoarece nu mai exista riscul de a cumpara produse "calde", acum stiind sa primesc o notificare de la mancare. Sa va explic:
- de e verde cadranul termosensibil (arata ca in prima poza), produsul este depozitat in conditii optime, intre 2-8 grade, deci este in siguranta;
- de este galben, ei bine...atunci e o problema...inseamna ca temperatura depaseste 8 grade, fapt ce dauneaza produsului.
   Desteapta inventie! Istet acest Carolimetru Termic!
   Sa avem cu totii pofta, zic! Acum mancarea ne trimite notificari! 
   Ai retinut ideea? Invata sa "citesti" eticheta!


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Coltul de respiro

     Daca ar fi sa fac un clasament al etapelor vietii, ar fi simplu: pe primul loc s-ar situa perioada in care suntem toti 4 acasa ( plus catelusul, care, iata, a "crescut" si "educat" 2 copii in aceasta familie vesela, avand grija sa ne atentioneze cand ceva nu era in ordine si sa suporte, cu rabdare infinita, chinurile...pardon, joaca celor mici - ehe, cate clamite a avut agatate in par, cate hainute a trebuit sa suporte pe ea si cate plusuri a trebuit sa care prin casa, prinse de ham; desigur, alte momente delicioase ar fi acelea in care copiii impart mancarea, frateste, cu catelusul) - perioada pe care inca o traim cu mare bucurie si recunostinta...    Am meditat mult, de un an incoace...ador serile in familie , cand ne adunam in jurul mesei, la cina, si povestim ce am facut, fiecare, peste zi sau cand organizam cinema acasa cu toate "ingredientele" necesare ( bilete, popcorn, nachos, sosuri, sucuri/ apa, sasait in sala) ori zilele lungi cand luam joc

Rasfatul tenului meu

   Buna dimineata, viata! Buna dimineata, soare! Buna dimineata, ten fericit!    Pana de curand, ma luptam cu urmatoarea situatie, incercand sa gasesc o solutie multumitoare: tenul meu, in perioada rece si in momentele de trecere brusca de la o temperatura la alta, suferea (si acum sufera, dar detaliez imediat ce am descoperit) foarte mult (vizibil si ingrijorator, atat pentru mine, cat si pentru cei din jur - prietenii imi stiau problema, insa ceilalti imi atrageau atentia ca e necesar sa o rezolv, nestiind ca lupta mea e zilnica), prezentand zone uscate (cruste, de cele mai multe ori) si roseata.     Ani intregi am incercat foarte multe creme, dintre cele mai renumite si mai scumpe, crezand ca sunt si bune; la recomandarea unui medic dermatolog, m-am oprit la una singura: Ivatherm pentru ten sensibil, uscat; ce pot spune este ca o foloseam de doua, trei ori pe zi, iar rezultatul era multumitor (peste noapte, insa, tenul se deshidrata si dimineata o incepeam trista, insistand, c

Joaca de-a decoratul

      Casuta inca nu e gata, e departe de a fi, dar caldura ei si optimismul nostru cantaresc greu si ne dau putere pentru a face pas cu pas catre indeplinirea fiecarei dorinte. Adunam idei, visuri, feedback de la prieteni, proiecte aplicabile, in agenda noastra prafuita ( renumita agenda, deschisa acum un an si jumatate, in plina pandemie, cand am inceput munca in curte, apoi casa...agenda in care sunt notate fel si fel de liste de materiale de constructii, articole de gradina, sute de calcule si recalculari - in functie de fluctuatia preturilor).     In momentul in care pasim spre infaptuirea unei noi etape, rasfoim, cu rabdare, agenda pentru a vedea notitele si pentru a le completa si cantari - a stabili gradul de aplicabilitate. De curand, am avut placerea de a afla si testa o chestie super draguta si utila: amenajarea, online, a unei incaperi. Cei care ma citesc, constant, stiu ca sunt fascinata de tot ce inseamna online, ca ador programelele ce-ti pot citi si indeplini gandurile